Fii Sanatos

Boala varicoasă (varicele)

Generalitati

Sistemul venos al membrelor inferioare este format dintr-un sistem superficial, dispus imediat sub tegument și unul profund, înconjurat de mușchi.

Varicele afectează sistemul venos superficial, determinînd apariția de dilatații la nivelul acestei rețele. Este important de știut că varicele nu sunt doar o problemă de estetică. Deși de multe ori privite ca "simple" dilatații venoase, ele au un răsunet important asupra întregului organism. În ortostatism (stat în picioare), aceste varice sunt pline cu sînge, sînge care este "furat" din circulația sanguină normală, determinînd apariția de complicații atît locale, cît și generale, care afectează întregul organism, de unde și necesitatea de a denumi această afecțiune boală varicoasă și nu doar varice hidrostatice.

Boala varicoasă este o afecțiune cronică caracterizată prin apariția de dilatații venoase, cu caracter permanent, din cauza unui proces de degenerare a peretelui vascular. Localizarea cea mai frecventă a varicelor este la venele membrelor inferioare, din cauza configurației anatomice care favorizează stagnarea sîngelui și dilatarea venelor.

În mod normal, pentru a ajuta sîngele să urce spre inimă contra gravitației, venele membrelor inferioare au în interior valvule care fragmentează coloana de sînge. Atunci cînd acest sistem valvular se deteriorează, sîngele stagnează și din cauza modificărilor produse asupra peretelui venos acesta se dilată. Varicele pot apărea însă și în alte zone: pe venele spermatice (varicocelul), pe venele hemoroidale (hemoroizii), pe venele esofagiene (varicele esofagiene). Boala varicoasă este o boală transmisă genetic în 95 % din cazuri și evoluează diferit de la persoană la persoană. Acest lucru face ca tratamentul să fie unul diferențiat pentru fiecare pacient în parte.

Primele semne ale afecţiunii pot apărea la vârste destul de fragede, însă la persoanele de sex feminin acestea au o incidenţă mai mare după vârsta de 30 de ani. Femeile sunt de patru ori mai predispuse la a dezvolta boala varicoasă, faţă de bărbaţi, estimându-se că dintre persoanele cu vârsta de până la 30 de ani care au varice aproximativ 80% sunt femei, în vreme ce afecţiunea se regăseşte în proporţie de numai 20% în rândul bărbaţilor.

Cauzele apariției varicelor

Cauzele varicelor primare este sistemul valvular venos incompetent, care determină hipertensiune venoasă. Varicele secundare  rezultă prin tromboza venoasă profundă și sechelele acesteia (sindromul posttrombotic) sau prin anomalii congenitale (malformații venoase, varianta Klippel-Trenaunay; avalvulia). Adesea varicele au caracter familial. În acest caz, valvulele și peretele venos sunt cu defecte și sunt mai subțiri, dezvoltînd mai tîrziu dilatații în condiții favorabile.

Aceste condiții favorizante apariției varicelor sunt legate de:

  • presiune crescută în venele de la nivelul picioarelor
  • leziuni la nivelul venelor
  • leziuni ale valvulelor din interiorul venelor


Factorii de risc, care cresc posibilitatea de apariție a varicelor: Fiți cu noi pe facebook:

  • sarcina (mai ales sarcinile repetate)
  • sexul feminin (sarcina, utilizarea contraceptivelor orale)
  • vîrsta înaintată
  • obezitatea
  • istoricul familial medical pozitiv de varice
  • istoric medical personal pozitiv pentru afecțiuni vasculare de orice tip
  • tromboza venoasă profundă, indiferent de etiologie
  • sedentarism, ortostatism prelungit
  • factori care cresc presiunea abdominală (ascita, intervenții pe abdomen, insuficiența cardiacă)
  • leziuni ale venelor
  • tumori ale organelor interne, care comprimă vena cava inferioară
  • trauma membrelor inferioare

Simptome

Boala varicoasă poate fi asimptomatică. De obicei pacientul se prezintă la medic cînd remarcă cordoanele venoase îngroșate, contorsionate, lărgite, albastre, ce proemină pe suprafața pielii.

În stadiile incipiente acuzele sunt nespecifice și subiective: dureri în gambe și senzație de presiune manifestată seara, picioare grele, oboseala gambelor, cu apariția ulterioară a venelor dilatate. Este știut faptul că boala varicoasă nu determină dureri direct proporționale cu volumul varicelor și mai ales cu stadiul bolii. Acest lucru explică de ce pacienții cu boala varicoasă nu se prezinta în stadiile incipiente direct la o consultație de chirurgie vasculară, ci de cele mai multe ori apelează la tot felul de remedii și tratamente casnice. Dacă apar simptome care anunță prezența varicelor, acestea sunt ușoare și pot include: o durere surdă sau arsură, cu senzație de greutate în picioare, după o ședere îndelungată în picioare sau pe scaun în timpul zilei; inflamație ușoară numai la nivelul gleznei și al piciorului; prurit la nivelul pielii, deasupra varicelor. Fiți cu noi pe facebook:

Ce se poate observa la o examinare?

  • pigmentări și modificări ale pielii: piele maro, de culoare închisă, cu extravazarea sângelui care determină lipodermatoscleroză, frecvent localizată în regiunea medială a gleznei, uneori se poate extinde pînă la laba piciorului;
  • vene varicoase vizibile ca niște cordoane de culoare albastru închis, tortuoase;
  • vene reticulare, numite varice subdermice sau venulectazii;
  • teleangiectazii (steluțe vasculare);
  • eczema – dermatita eritematoasă poate progresa, cu formarea de vezicule sau erupție cicatricială pe tegumentele piciorului;
  • atrofia blanche – albă reprezintă zone localizate, albe, atrofice și circulare, înconjurate de capilare dilatate și hiperpigmentare;
  • corona flebectatica, denumită și flacăra maleolară sau a gleznei - aglomerare de vene intradermice pe zonele mediale sau laterale ale piciorului;
  • ulcere ale zonei mediale a gleznei (cauzate de insuficiența venoasă);


Simptomele varicelor se pot complica sau agrava cu:

  • edeme gambiere
  • durere și inflamație importantă la nivelul pulpei
  • pigmentarea pielii piciorului și a gambei și prurit la acest nivel
  • piele uscată, întinsă, descuamată
  • tromboflebită superficială
  • teleangiectazii
  • ulcerații varicoase, edem, pigmentarea tegumentului local
  • eczeme varicoase
  • atrofia albă
  • lipodermatoscleroză
  • hemoragie și învinețirea piciorului după traumatisme minore.


Este necesar un consult de specialitate dacă:

  • edemul apare brusc
  • apare durere și tumefiere a unei vene superficiale (flebită)
  • apare o sîngerare a varicelor după un traumatism minor
  • apare o ulcerație
  • simptomele nu se ameliorează sub tratament sau dacă acestea îl ingrijorează pe pacient.


Stadializarea varicelor:

  1. Clinică:
    • C0 – nu există semne vizibile sau palpabile ale varicelor
    • C1 – teleangiectazii sau vene reticulare
    • C2 – edem
    • C4a – pigmentare sau eczemă
    • C4b – lipodermatoscleroză sau atrofie albă
    • C5 – ulcere venoase vindecate
    • C6 – ulcere venoase active
  2. S – simptomatică: durere, crampe, senzație de greutate, iritații ale pielii.
  3. A – asimptomatic.

Diagnostic

Cele mai importante în diagnosticul bolii varicoase sunt istoricul bolii și examenul fizic (vezi simptome). Varicele sunt diagnosticate în mod tipic prin observarea apariției cordoanelor venoase specifice, fără a mai fi nevoie de teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul.

Se palpează pulsul distal și proximal arterial al membrului inferior.

  • Vena safenă mare se palpează în zona anteromedială inferioară, cu două degete, sub ligamentul inghinal și medial de artera femurală. Dacă este prezent refluxul, manevra de tuse forțată poate produce un suflu palpabil sau o expansiune bruscă la acest nivel.
  • Vena safenă mică poate fi palpată în zona posterioară a gambei, în fosa poplitee.

Dacă se suspicionează afecțiuni ale venelor profunde sau complicații sunt necesare investigații suplimentare. Dacă se ia în considerare chirurgia vasculară sau scleroterapia ca metode de tratament, sunt necesare teste suplimentare, care să indice cu exactitate locul unde vena este afectată, astfel încît tratamentul să aibă cea mai mare șansă de succes.

Manevra Perthes / testul Linton – examinare fizică, în care partea superioară a piciorului este compresată pentru a copapsa venele varicoase superficiale de la acest nivel, lăsînd venele profunde neafectate. Pacientul merge și efectuează mișcări de echilibru pe vîrfurile degetelor pentru a activa pompa musculară gambieră, care golește în mod normal varicele. Dacă există obstrucție în sistemul profund, activarea pompei produce o congestie paradoxală a sistemului superficial și lărgirea venelor varicoase. Pentru a verifica, pacientul este așezat apoi în supinație, iar piciorul este ridicat – testul Linton. Dacă varicele distale de compresiune nu se umplu în cîteva secunde - obstrucția venoasă profundă poate fi o cauză.

Efluxul maxim de sînge venos – test funcțional, care ajută la detectarea obstrucțiilor în calea sîngelui. Utilizează pletismografia pentru a măsura viteza cu care sîngele poate ieși dintr-un picior congestionat, cînd o compresie este înlăturată brusc.

Examinarea eco-Doppler Duplex este cel mai frecvent test neinvaziv care poate orienta medicul cu privire la circulația sîngelui în venele membrelor inferioare
- venografia cu RMN. Este cel mai sensibil și specific test, care descoperă cauzele obstrucției venoase. Prin intermediul ecografiei Doppler venoase, se vor decela pachetele varicoase care nu sunt vizibile prin transparența pielii, prezența și localizarea valvelor incompetente. Ecografia Doppler venoasă este o investigație nedureroasă, neinvazivă, care poate fi repetată ori cate ori este nevoie, fără a avea riscul de iradiere. Aparatele de ultimă generație permit vizualizarea cu acuratețe a venelor superficiale și profunde, direcția fluxurilor de sînge și valvele incompetente.

Tratament

Obiectivul tratamentului bolii varicoase este reducerea simptomatologiei și prevenirea complicațiilor. Pentru unii pacienți, scopul poate fi acela de îmbunătățire a aspectului piciorului. Tratamentul varicelor este în primul rînd profilactic, atît pentru boală, cît și pentru complicațiile acesteia.

Tratamentul profilactic al bolii varicoase constă în:

  • exerciții fizice cu bicicleta, înot, mers pe jos
  • purtarea de ciorapi elastici compresivi după recomandarea medicului
  • menținerea timp îndelungat a membrelor inferioare la orizontală sau peste acest nivel cu sprijin pe călcîi
  • evitarea ortostatismului (statul în picioare) și poziției așezat pe scaun prelungit.


Tratamentul varicelor se face în general la domicilui, dacă nu sunt complicații.

Dacă apar complicații cum ar fi flebita superficială, traumatisme ale varicelor cu sîngerări minore sau importante sau tromboflebita profundă, se apelează la ajutorul medicului, care va prescrie tratamentul adecvat, cu folosirea de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), de exemplu două tablete de aspirină sau ibuprofen luate de 3-4 ori pe zi la început și apoi mai rar, pe măsură ce simptomele diminuă.

Medicația anticoagulantă este necesară în cele mai multe cazuri de tromboflebită profundă, afecțiune în care se formează trombi în venele profunde ale piciorului, cauzînd dezvoltarea venelor varicoase. Medicamentele tonice venoase, fluidifiantele sanguine, vitaminele care întăresc peretele venos pot fi folosite alături de celelalte metode.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical al varicelor se impune în anumite cazuri. Sunt multe metode de tratament chirurgical cum ar fi: scleroterapia (injectarea unei substante chimice (sclerozant) într-o venă varicoasă, pentru a leza peretele interior al venei, ceea ce are ca urmare constricția și închiderea acesteia), terapia cu laser, microflebectomia, tehnicile chirurgicale de stripping și ligaturare (se fac incizii la capetele venei varicoase, iar aceasta este legată la capete – ligaturare, sau uneori este extrasă - stripping), tehnici de închidere a venei(ablația) prin radiofrecvență. Tehnici miniinvazive: electrodesicarea cutanată (cauterizare electrică pentru distrugerea varicelor mici) – utilizată rar, din cauza cicatricilor mutilante secundare; scleroterapia – scleroza chimică a varicelor, cu ecoghidaj și injectarea unui agent sclerozant (polidocanol și tetradecil sulfat de sodiu) în vasele anormale, pentru a produce distrugerea endoteliului, cu formarea secundară de cordoane fibroase și absorbția straturilor peretelui vascular. Adăugarea de spumă (aer agitat în soluție salină, alături de agenții sclerozanți permite administrarea unei doze crescute a acestora și crește eficacitatea. Fiți cu noi pe facebook:

Evolutie

Complicații

Complicațiile locale ale bolii varicoase sunt: celulita, pigmentarea, dermatita, tromboflebita, ulcerul venos, insuficiența sistemului venos profund, complicații care se manifestă în principal la nivelul pielii și care sunt incorect îndrumate spre dermatologie. Oricît de corect ar fi tratamentul dermatologic aplicat pielii, el nu are rezultate spectaculoase dacă nu se rezolvă cauza generatoare de la nivelul sistemului venos.

Complicațiile generale sunt: afecțiuni cardiace - hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică; hepatice.

Profilaxie

Boala varicoasă este o boală comună și nu pune probleme grave de sănătate. Majoritatea pacienților controlează bine boala la domiciliu cu ajutorul medicului, prin exerciții fizice, purtarea de ciorapi elastici și ridicarea picioarelor după indicația medicilor.

Este bine de știut:

  • dacă are loc un traumatism la nivelul piciorului care produce o umflătură, trebuie aplicată punga cu gheață timp de 1-2 ore , iar membrul trebuie ținut la orizontală;
  • dacă se produce o leziune cu sîngerare mare, pe varice se aplică bandaj compresiv local cu o bandă curată, care se menține 15 min. Dacă sîngerarea nu se oprește, se repetă manevra pînă la un total de 45 min, cu ridicarea membrului la orizontală.


Reducerea factorilor de risc, printre care mai importanți sunt obezitatea și sedentarismul, asigură o evoluție favorabilă a tratamentului bolii varicoase. Fiți cu noi pe facebook: