Fii Sanatos

Ce este tensiunea arterială?

Tensiunea arterială măsoară presiunea, pe care o exercită sîngele asupra pereţilor arterelor, pe măsură ce este pompat de inimă în tot corpul (arterele sunt vasele mari de sînge care transportă sîngele, oxigenul şi substanţele nutritive în tot corpul). Tensiunea arterială creşte şi coboară pe măsură ce inima pompează sîngele (cînd inima pompează sîngele în afară, tensiunea arterială este cea mai înaltă, iar cînd inima se umple cu sînge pentru următoarea pompare, tensiunea arterială este cea mai joasă). Valoarea cea mai înaltă este numită tensiune sistolică şi valoarea cea mai joasă tensiune diastolică. Tensiunea arterială este înregistrată ca tensiunea sistolică pe tensiunea diastolică şi se măsoară în milimetri ai coloanei de mercur (mmHg), de exemplu 120/70 mmHg.

CE ESTE HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ?

Diagnosticul de hipertensiune arterial se stabileşte după măsurări repetate ale tensiunii arteriale atunci cînd valorile sunt egale sau depăşesc frecvent nivelul normal al tensiunii arteriale sistolice de 140 mmHg şi al tensiunii arteriale diastolice de 90 mmHg. Fiecare dintre aceste niveluri este important atît pentru diagnostic, cît şi pentru controlul eficacităţii tratamentului. Dacă aţi fost diagnosticat cu hipertensiune, înseamnă că tensiunea dvs. arterială depăşeşte constant valoarea normală. Acesta este un factor important, deoarece cu cît mai înaltă este tensiunea arterială, cu atît mai mare este riscul de afectare a organelor-ţintă: atac de cord (cînd este afectată irigarea cu sînge a inimii), atac vascular cerebral (cînd este afectată irigarea cu sînge a creierului), insuficienţă renală (cînd este afectată irigarea cu sînge a rinichilor), sau orbire (cînd este afectată irigarea cu sînge a ochilor).

CARE ESTE IMPACTUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE?

Tensiunea arterială înaltă cauzează anual 7,1 de milioane de decese în lumea întreagă. Studiile efectuate de OMS arată că cca 62% din accidentele cerebrovasculare şi 49% din evenimentele acute cardiace sunt cauzate de hipertensiunea arterială. În Republica Moldova, conform rezultatelor studiului CINDI, prevalenţa hipertensiunii arteriale la persoanele cu vîrstele cuprinse între 25 şi 64 de ani constituie cca 30%.

CARE SUNT FACTORII DE RISC?

În majoritatea cazurilor nu există o cauză clară a tensiunii arteriale înalte. Aceasta ar putea să se producă în parte din cauza că:

• sunteţi obez,
• mențineți un regim alimentar nesănătos (abuz de sare de bucătărie, alcool etc.),
• duceți un stilul de viaţă dificil (stres, odihnă şi somn insuficient, inactivitate fizică),

aveți o moştenire genetică. Fiți cu noi pe facebook:

TIPURILE HIPERTENSIUNII ARTERIALE

Dacă nu există o cauză specială care provoacă creșterea tensiunii arteriale, atunci hipertensiunea arterială este considerată a fi esenţială sau primară.

Alteori, cauza tensiunii arteriale poate fi stabilită obiectiv şi atunci ea se numeşte hipertensiune secundară. Cauzele posibile de majorare a tensiunii arteriale pot fi bolile de rinichi, unele maladii ale cordului şi ale vaselor sangvine, ale organelor endocrine sau ale sistemului nervos central.

CUM SE MANIFESTĂ HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ?

Hipertensiunea arterială este rareori simptomatică și este, de obicei, depistată în cursul examenelor medicale sau când se solicită îngrijiri medicale pentru o problemă de sănătate neînrudită. Unele persoane cu tensiune arterială crescută se plâng de: Fiți cu noi pe facebook:

• dureri de cap (în special în zona cefei și în cursul dimineții)
• amețeli, vertij, acufene (zgomot sau vâjâit în urechi)
• tulburări de vedere
• episoade de leșin.

CUM MĂSURĂM CORECT TENSIUNEA ARTERIALĂ?

Tensiunea arterială este măsurată prin fixarea unei manşete în jurul braţului, umflarea acesteia pînă la oprirea circulaţiei sîngelui în braţ şi decomprimarea treptată a aerului. De obicei, medicul sau asistenta medicală (persoana care determină tensiunea arterială) ascultă prin stetoscop fluxul de sînge, dar uneori aparatul fixează singur tensiunea arterială (electronic).

În ce condiții trebuie să măsurăm tensiunea arterială?

Atunci cînd vi se măsoară tensiunea arterială, trebuie să staţi aşezat, cu mîna întinsă şi să Vă sprijiniţi de ceva, dacă este posibil. Nu trebuie să Vă fie prea cald sau prea frig (în mod ideal, condiţiile în cabinetul medicului trebuie să fie întotdeauna aceleaşi, atunci cînd vi se măsoară tensiunea arterială). Trebuie să staţi liniştiţi în timpul procedurii, tensiunea nu trebuie să fie măsurată cînd vorbiţi.

La persoanele vîrstnice, la cei ce suferă de diabet zaharat, sau dacă aţi suportat un accident cerebrovascular tensiunea arterială poate să scadă brusc cînd vă ridicaţi, rezultatul fiind că vă simţiţi ameţit sau leşinaţi. Dacă vi s-a întîmplat aşa ceva înseamnă că aveţi hipotensiune posturală şi ar trebui să vi se măsoare tensiunea arterială cînd vă ridicaţi în picioare. Hipotensiunea înseamnă că tensiunea arterială este mai joasă decît norma. Dacă sunteţi diagnosticat cu hipotensiune posturală, medicul de familie trebuie să vă îndrepte la un medic specialist.

La care mînă se determină tensiunea arterială?

Tensiunea arterială trebuie să fie măsurată la ambele mîini. În cazul în care aveţi o condiţie neobişnuită şi tensiunea arterială de la mîna dreaptă diferă de cea de la mîna stîngă, pentru viitoarele măsurări va fi utilizată mîna la care se înregistrează cele mai înalte valori. În cazul în care valoarea este mai mare de 140/90 mmHg, trebuie să mai măsuraţi o dată tensiunea peste cîteva minute, pentru a vedea dacă este o valoare exactă.

CÎND SE STABILEȘTE UN DIAGNOSTIC DE HIPERTENSIUNE ARTERIALĂ?

Se consideră că o persoană are tensiune arterială înaltă, dacă:

• tensiunea sistolică este mai mare de 140 mmHg
• sau dacă tensiunea diastolică este mai mare de 90 mmHg
• și dacă aceste rezultate au fost înregistrate la mai multe consultaţii diferite.

Dacă la prima consultaţie vi s-a înregistrat o valoare înaltă a tensiunii, trebuie să vi se indice să mai veniţi la cel puţin două consultaţii, pentru ca măsurările să fie verificate. În mod normal, măsurările repetate trebuie să se facă la interval de o lună, dar dacă tensiunea Dvs. arterială este foarte înaltă, tratamentul se începe imediat şi trebuie să veniţi la o consultaţie repetată mai devreme.

Îndreptarea la specialist

Există unele circumstanţe în care o persoană ar trebui să fie îndreptată de urgenţă la un specialist-cardiolog. Acestea sunt:

• tensiunea arterială este mai înaltă de 180/110 mmHg şi există semne de tensiune intraoculară mărită;
• există semne ale unei afecţiuni rare, numite feocromocitom;
• există simptome neobişnuite.

O persoană poate fi îndreptată la un specialist şi în cazurile în care este foarte important ca tensiunea arterială sa îi fie măsurată exact. Fiți cu noi pe facebook:

CUM POATE FI TRATATĂ HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ?

Persoanelor, care înregistrează în mod repetat o tensiune arterială mai mare de 140/90 mmHg, dar cu un risc minim de evenimente cardiovasculare (atac de cord, accident vascular cerebral sau risc fatal), li se recomandă măsuri de corecţie a modului de viaţă (dieta, odihna, exerciţiul fizic) pentru o perioadă limitată de timp şi evaluarea repetată a tensiunii arteriale.

MODIFICAREA STILULUI DE VIAŢĂ ÎN DIMINUAREA TENSIUNII ARTERIALE

Dieta
Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să discute cu dvs. referitor la alimentaţia şi programul de exerciţii fizice. Este binevenit creşterea aportului de fructe şi de legume (500 g/zi în medie) şi scăderea aportului de grăsimi saturate (animaliere) şi totale.

Exerciţii fizice
Medicul de familie şi asistenta medicală trebuie să discute cu dvs. referitor la programul de exerciţii fizice. Se recomandă exerciţiul fizic aerobic zilnic ≥ de 30 min/zi de mers rapid, nu mai puţin de 3 ori/săptămînă.

Alcoolul
Dacă consumaţi cantităţi mari de alcool, se recomandă să reduceţi cantitatea (o cantitate mare de alcool se consideră mai mult de 21 de unităţi pe săptămînă, pentru bărbaţi, şi 14 unităţi pe săptămînă, pentru femei). O unitate de alcool este egală cu o jumătate de halbă (300 ml) de bere, un pahar mic (150 ml) de vin sau un păhărel de 50 ml de băuturi spirtoase tari. Reducerea cantităţii de alcool poate să vă scadă tensiunea arterială şi este, în general, bună pentru sănătatea dvs.

Cafeaua şi alte băuturi cu cafeină
Dacă consumaţi cantităţi mari de cafea, ceai sau alte băuturi cu un conţinut ridicat de cofeină (cum sunt cola sau alte băuturi răcoritoare), se recomandă să micşoraţi doza. Consumul a mai mult de patru căni de cafea pe zi poate să vă mărească tensiunea arterială.

Sarea
Se recomandă să reduceţi cantitatea de sare din mîncare sub 6 g/zi, ca metodă de scădere a tensiunii arteriale. Trebuie să reduceţi pe cît este posibil cantitatea de sare din mîncare sau să o înlocuiţi cu un substituent de sare (care conţine o cantitate mai mică de sodiu). Cantităţi mari de sare se găsesc şi în unele alimente procesate, deci trebuie să citiţi cu atenţie eticheta produselor, pentru a verifica cantitatea de sare.

Suplimentele de calciu, magneziu sau de potasiu
Unii consideră că suplimentele de calciu, magneziu şi de potasiu ar ajuta în tensiunea arterială înaltă. Cu toate acestea, nu au fost obţinute dovezi în favoarea efectului lor hipotensiv, astfel că aceste suplimente nu mai sunt recomandate (şi nu ar trebui să vă fie prescrise)

Fumatul
În cazul în care fumaţi, medicul de familie sau asistenta medicală va insista la renunţarea fumatului şi trebuie să vă ajute să faceţi acest lucru. Fumatul sporeşte semnificativ riscul de a dezvolta boli de inimă sau de plămîni.

Terapiile de relaxare
Terapia de relaxare şi exerciţiile fizice pot să reducă tensiunea arterială. Aceste terapii includ:

• managementul stresului, meditarea sau yoga;
• terapia cognitivă (care se axează pe modul în care gîndurile şi convingerile pot să afecteze felul în care vă simţiţi şi cum vă soluţionaţi problemele).

CÎND SE RECURGE LA UN TRATAMENT MEDICAMENTOS?

• Dacă tensiunea dvs. arterială a fost luată de mai multe ori la diferite consultaţii şi s-a înregistrat, în mod repetat, valori de 160/100 mmHg sau mai mult, medicul de familie trebuie să vă prescrie un medicament sau un tratament combinat.
• Persoanele care înregistrează, în mod repetat, o tensiune arterială mai mare de 140/90 mmHg, cu un risc sporit de atac de cord sau de accident vascular cerebral, trebuie să li se prescrie un tratament.

Dacă este posibil, medicul de familie trebuie să vă recomande medicamente care se iau o dată pe zi, pentru a face mai comodă administrarea acestora. Trebuie să deţineţi informaţii cu privire la eficienţa diverselor medicamente, dar şi referitoare la posibilele efecte secundare, pentru a Vă implica în selectarea tratamentului dvs. Informaţia Vă va fi oferită în timpul discuţiei cu medicul de familie, cu alte cadre medicale sau cu un farmacist, şi suplimentată prin oferirea de broşuri.

Atenţie!

Tratamentul hipertensiunii arteriale trebuie să fie permanent şi neîntrerupt! Scopul tratamentului este de a vă reduce tensiunea arterială sub nivelul de 140/90 mmHg.

CARE AR FI MEDICAMENTUL POTRIVIT PENTRU DVS.?

Anumite tipuri de medicamente acţionează mai bine pentru unele personae, iar alteori bolnavii trebuie să ia mai multe tipuri de medicamente pentru a micşora tensiunea arterială. Prin urmare, dacă dvs. şi medicul de familie decideţi că medicamentele sunt tratamentul potrivit pentru dvs., medicul de familie trebuie să ia în consideraţie şi anumite circumstanţe: de exemplu, prezenţa altor boli, vîrsta etc.

• Dacă aveţi 55 de ani sau mai mult, prima alegere pentru tratament trebuie să fie un medicament numit antagonist al canalelor de calciu sau un diuretic tiazidic.
• Dacă aveţi sub 55 de ani, primul medicament recomandat este un inhibitor ECA (ECA înseamnă enzima de conversie a angiotensinei II).
• Unele persoane încep să tuşească cînd iau un inhibitor ECA. Dacă vi se întîmplă aşa ceva, trebuie să vi se prescrie un alt medicament, numit antagonist al receptorului angiotensinei (ARA).

Multe persoane trebuie să ia mai multe medicamente pentru a-şi controla tensiunea arterială, în cazul, în care administrarea unui singur medicament nu va avea efect.

De exemplu, dacă aţi început tratamentul cu un antagonist al canalelor de calciu sau cu un diuretic tiazidic, la etapa a doua ar trebui să vi se prescrie, în mod normal, şi un inhibitor ECA.

Şi din contra, dacă aţi început tratamentul cu un inhibitor ECA, ar trebui să vi se ofere şi un antagonist al canalelor de calciu sau un diuretic tiazidic. Medicul de familie poate să încerce să vă prescrie pînă la patru medicamente concomitent, dar, în multe dintre aceste cazuri, este necesară consultarea cardiologului.

CONTINUĂM SAU ÎNTRERUPEM TRATAMENTUL?

Scopul tratamentul este scăderea tensiunii arteriale la valori < 140/90 mmHg şi menţinerea ei la acest nivel.

S-ar putea să doriţi să reduceţi doza sau să întrerupeţi administrarea medicamentelor în favoarea modalităţilor de schimbare a stilului de viaţă, pentru a reduce tensiunea arterială (exerciţiile, dieta, reducerea consumului de sare şi, eventual, slăbitul).

În unele circumstanţe, medicul de familie poate să considere că nu este necesară continuarea tratamentului sau pacientul să nu mai dorească continuarea acestuia.

În general, merită să Vă continuaţi tratamentul, dacă acesta scade tensiunea arterială, chiar dacă nu aţi atins nivelul-ţintă, în timp ce un mod sănătos de viaţă este condiţia obligatorie în atingerea valorilor-ţintă ale tensiunii arteriale în toate situaţiile.

Administrarea medicamentului poate fi întreruptă doar după ce aţi discutat cu medicul de familie, deoarece întreruperea bruscă poate fi periculoasă. Medicul de familie vă va recomanda, de obicei, să reduceţi sau să întrerupeţi tratamentul doar dacă riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral nu este mare şi tensiunea arterială este sub control. În acest caz, medicul de familie trebuie să vă verifice tensiunea arterială, în situaţia în care ce reduceţi sau întrerupeţi tratamentul şi faceţi efort să vă schimbaţi stilul de viaţă. Fiți cu noi pe facebook:

EVOLUȚIE

Estimarea riscului de boli cardiovasculare

Tensiunea arterială înaltă reprezintă un risc sporit de atac de cord sau de atac vascular cerebral. Medicul de familie ar trebui să vă estimeze riscul de atac de cord sau de accident vascular cerebral. Testele vor arăta, de asemenea, dacă aveţi diabet sau afecţiuni ale inimii sau ale rinichilor.

Testele şi analizele obligatorii:

• analiza urinei
• analiza generală și biochimică a sîngelui (glicemia, colesterol, trigliceride, acid uric seric, creatinina serică);
• ECG (un test care înregistrează activitatea inimii – ECG înseamnă electrocardiogramă).

Sursa: Protocol clinic naţional „Hipertensiunea arterială la adult” Fiți cu noi pe facebook: