Fii Sanatos

Tuberculoza la adult

Generalitati

Ce este tuberculoza?

Tuberculoza este o maladie contagioasă, tratamentul căreia e de durată îndelungată și necesită respectarea recomandărilor medicului specialist. TuOrganizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Uniunea Internaţională de Control a tuberculozei şi maladiilor aparatului respirator (UNION) recomandă una dintre cele mai eficiente strategii de control al tuberculozei DOTS (engl. Directly Observed Treatment Shortcourse).

Cine este receptiv la tuberculoză?

  • riscului ridicat de transmitere a infecţiei sunt expuse:
  • persoanele care se află în contact permanent cu bolnavii de tuberculoză pulmonară contagioasă;
  • persoanele cu imunitate scăzută, cauzată de subnutriţie şi condiţii nefavorabile de viaţă, afecţiuni cronice;
  • persoanele infectate cu HIV;
  • fumătorii activi;
  • persoanele care consumă alcool şi/sau droguri;
  • copiii nevaccinaţi contra tuberculozei.
  • orice persoană poate fi infectată cu tuberculoză, indiferent de statutul social şi situaţia materială.

Care sunt consecinţele tuberculozei?

Micobacteriile tuberculozei distrug ţesutul pulmonar, ducînd la invaliditate gravă a bolnavilor și la deces. 
Boala poate evolua latent timp îndelungat şi, dacă persoana nu este obişnuită să acorde atenţie stării generale nesatisfăcătoare a organismului, ea va solicita asistenţa medicală cu întîrziere, ca urmare tratamentul va fi de o durată mai lungă şi va necesita mult mai multe eforturi. Drept consecinţă, tratamentul ar putea fi ineficient.
Unui risc sporit sunt supuşi membrii familiei bolnavului şi alte persoane care se află adesea sau permanent în anturajul lui.

Bolnavul cu tuberculoză pulmonară contagioasă nesupus tratamentului poate infecta timp de un an de la 10 pînă la 15 persoane.

Simptome

Care sunt principalele simptome ale tuberculozei?

Cel mai frecvent tuberculoza afectează plămînii. Principalele simptome ale tuberculozei pulmonare sunt:

  • tuse cu spută mai mult de 3 săptămîni;
  • febră timp de o săptămînă fără o cauză evidentă, frisoane;
  • dureri în regiunea cutiei toracice;
  • hemoptizie (spută cu sînge eliminată prin tuse);
  • scădere bruscă în greutate, pierderea poftei de mîncare;
  • astenie permanentă, oboseală;
  • dispnee la efort fizic;
  • transpiraţii excesive, mai ales noaptea.

Cum trebuie să procedaţi în cazul în care aţi constatat simptomele menţionate la dumneavoastră sau la apropiaţii dumneavoastră?

- În nici un caz nu iniţiaţi un autotratament, nu pierdeţi timpul. În cel mai scurt timp solicitaţi asistenţa medicului de familie!

Medicul va dispune trimiterea Dumneavoastră pentru examinări la ftiziopneumolog. Numai specialistul poate prescrie un tratament adecvat. Nu trebuie să vă înspăimînte diagnosticul „tuberculoză". Un tratament precoce este şansa Dumneavoastră de a vă vindeca. Fiți cu noi pe facebook:

Diagnostic

Ce investigaţii se fac în cazul prezentării cu simptome sugestive de tuberculoză?

Principalele investigaţii efectuate în caz de suspectare a tuberculozei la maturi sunt:

  • examenul medical
  • analiza microscopică a sputei
  • radiografia cutiei toracice.

Toate aceste investigaţii nu provoacă dureri şi sunt inofensive. Volumul de investigaţii este stabilit de medic. Fiți cu noi pe facebook:

Tratament

Tratamentul tuberculozei constă din două faze: faza intensivă şi faza de continuare (sau consolidare).

Faza intensivă (iniţială) se realizează în condiţii de spital (secţie) specializat şi durează 2-3 luni. După finalizarea fazei intensive de tratament, cînd bolnavul nu mai elimină micobacterii de tuberculoză prin spută şi nu prezintă pericol pentru persoanele din jur, el este externat pentru continuarea tratamentului în faza de consolidare în condiţii de ambulator.

Faza de consolidare durează 4-5 luni şi prezintă una din condiţiile vindecării. Pe parcursul tratamentului periodic se examinează sputa bolnavului (cu scopul de a determina prezenţa micobacteriei de tuberculoză), se efectuează alte investigaţii necesare (radiografia organelor cutiei toracice, probele ficatului etc.). Succesul tratamentului, în mare măsură, depinde de respectarea recomandărilor medicului de către bolnav.

Care sunt remediile medicamentoase folosite în tratamentul tuberculozei?

Există cîteva grupe de preparate antituberculoase care manifestă:

  • efect bacteriostatic (capacitatea de a preveni creşterea şi înmulţirea micobacteriilor de tuberculoză);
  • efect bactericid (capacitatea de a omorî micobacteriile tuberculozei);
  • efect de prevenire a rezistenţei micobacteriilor la preparatele antituberculoase;

Cu acest scop medicul ftiziopneumolog, după o analiza completă a stării pacientului şi a rezultatelor investigaţiilor acestuia, optează pentru o anumită combinaţie a medicamentelor antituberculoase.
Tratamentul, atît în faza intensivă, cît şi în faza de consolidare, implică administrarea sub directă observaţie a fiecărei doze de medicament prescrise.

Principalele 5 preparate antituberculoase:

Izoniazida (H) se produce sub formă de comprimate. Se păstrează la un loc ferit de lumină, într-un ambalaj ermetic. De obicei, tratamentul cu H este suficient tolerat de pacient. Uneori însă, pe parcursul primei săptămîni de tratament, pot apărea unele efecte secundare: erupţii cutanate, greţuri, dereglări ale somnului. Cu scopul prevenirii acestor efecte nedorite este recomandabilă administrarea piridoxinei (Vit. B6).

Rifampicina (R) este produsă sub formă de comprimate sau capsule. Se administrează cu 30 minute înainte de masă. De obicei, este tolerată suficient. Uneori pot fi înregistrate aşa simptome ca: dureri în abdomen, greţuri, vomă, cefalee. R poate să dea o coloraţie roşie lacrimilor (şi lentilelor de contact), salivei, urinei. Sub influenţa R scade eficienţa contraceptivelor administrate peroral. În astfel de cazuri este necesar consultul medicului specialist pentru determinarea altei metode de contracepţie.

Pirazinamida (Z) este produsă sub formă de comprimate. De obicei, este bine tolerată. Cîteodată pot fi semnalate artralgii. Uneori apar vertije, febră, greţuri, inapetenţă. De obicei, aceste efecte secundare nu necesită suspendarea medicamentului.

Streptomicina (S) de regulă este utilizată în unele cazuri de boală în faza iniţială a tratamentului în spital sub supravegherea personalului medical. Se introduce intramuscular.

Etambutolul (E) este produs sub formă de comprimate. Poate produce afectarea vederii - o scădere a acuităţii vizuale. În cazul apariţiei dereglărilor vizuale, pacientul necesită consultul oftalmologului. Pentru comoditate în tratamentul tuberculozei sunt folosite preparate combinate.

Preparatele antituberculoase contribuie la:

  • stoparea dezvoltării micobacteriilor tuberculozei;
  • distrugerea micobacteriilor tuberculozei;
  • prevenirea dezvoltării rezistenţei micobacteriilor tuberculozei la medicamente.

În funcţie de preparatele antituberculoase, proprietăţile menţionate mai sus se manifestă în mod diferit. De aceea, medicul-ftiziopneumolog, în urma examinării bolnavului şi în baza rezultatelor analizelor efectuate, stabileşte combinaţia optimă ale acestor preparate.
Administrarea preparatelor medicamentoase bolnavului are loc sub supravegherea directă a lucrătorilor medicali.

Tratarea tuberculozei este un proces îndelungat, cu durata de cîteva luni. Pe durata tratamentului, periodic sunt efectuate analize ale sputei la prezenţa micobacteriei tuberculozei şi alte investigaţii necesare. Pentru un tratament eficient este necesară respectarea cu stricteţe a tuturor indicaţiilor medicului.

Dacă tratamentul are loc în strictă conformitate cu prescripţiile medicului, boala cedează.
Pacientul care a trecut cursul integral de tratament se vindecă şi nu mai prezintă o sursă de infecţie pentru societate.

Momente importante ale tratamentului antituberculos!

  • medicamentele indicate se administrează dimineaţa, concomitent, cu 30 minute înainte de masă (dejun);
  • respectarea dozei şi a combinaţiei de medicamente indicate de medic, evitarea omiterii dozei sunt obligatorii;
  • se recomandă administrarea medicamentelor înainte de masă, ceea ce permite prevenirea unor simptome (cefalee, greţuri etc).;
  • în cazul apariţiei unor simptome neplăcute este indicată adresarea la medic cît mai curînd posibil pentru realizarea unui tratament simptomatic.
  • benefic este consumul de vitamine (la recomandarea medicului).
  • decizia de a suspenda administrarea medicamentului îi aparţine medicului!

De ce OMS optează pentru un tratament direct observat?

  • frecvent pacienţii abandonează tratamentul, deoarece se simt mai bine după ce au luat un timp scurt medicamentele sau folosesc selectiv medicamentele (la propria iniţiativă);
  • aceste momente favorizează apariţia rezistenţei micobacteriei de tuberculoză la medicamentele antituberculoase existente, iar pacienţii devin o sursă de infecţie tuberculoasă rezistentă;
  • tratamentul bolnavilor de tuberculoză cu formă rezistentă la medicamente durează un timp mai îndelungat, este foarte costisitor şi nu asigură vindecarea în 100% de cazuri;
  • ameliorarea stării generale a bolnavului supus unui tratament antituberculos nu echivalează cu vindecarea (însănătoşirea);
  • pe parcursul tratamentului, bolnavul este obligat periodic să se prezinte la medic, unde se va examina sputa bolnavului la prezenţa micobacteriei tuberculozei (în termeni stabiliţi conform schemei terapeutice).

Ce se va întîmpla în cazul cînd tratamentul nu va fi aplicat?

în unele cazuri boala poate avansa şi poate duce la deces. În celelalte cazuri se formează un proces cronic. Bolnavul devine incurabil. Perioadele de progresare a bolii, care sunt însoţite de febră, tuse chinuitoare, hemoptizie (cînd bolnavul are tuse cu sînge), duc la invalidizare şi în cele din urmă la deces. Important este, că pe parcursul vieţii, bolnavul poate infecta timp de un an de la 10 pînă la 15 persoane; persoanele care abandonează tratamentul în faza de continuare pot suporta aceleaşi consecinţe.

Tratamentul antituberculos și sarcina

Depistarea tuberculozei la gravidă nu este un motiv pentru panică. Preparatele antituberculoase nu prezintă pericol pentru gravidă şi viitorul copil. Dimpotrivă, respectarea regimului de tratament de către bolnavă este o condiţie a evoluţiei normale a sarcinii şi a naşterii unui copil sănătos.

Tratamentul antituberculos și alăptarea

Alăptarea copilului nu poate fi o contraindicaţie pentru tratamentul antituberculos! Dimpotrivă, prevenirea infecţiei la copil este posibilă în cazul, cînd pacienta care alăptează, administrează un tratament antituberculos. Mama bolnavă, care elimină micobacterii de tuberculoză cu sputa, trebuie să limiteze contactul cu copilul, iar în timpul alăptării să poarte mască.

Tuberculoza și infecția HIV

Persoanele HIV infectate suferă de imunodeficienţă şi mai uşor pot face tuberculoză. Din această cauză, pacienţilor cu tuberculoză li se recomandă testarea la infecţia HIV. Cunoscîndu-şi statutul pentru infecţia HIV, bolnavul poate minimaliza conştient transmiterea infecţiei. 
Medicului această informaţie îi va permite de a individualiza schema tratamentului antituberculos.

Persoanele HIV infectate sau cu SIDA, cărora li s-a stabilit diagnosticul de „tuberculoză”, de asemenea necesită tratament antituberculos.

Poate oare fi tratată tuberculoza cu remedii populare?

Nu. Vindecarea este posibilă numai în cazul aplicării unui tratament special cu preparate antituberculoase.

Autoterapia este inadmisibilă!

De ce se optează pentru o vindecare cât mai rapidă?

  • în primul rînd respectarea strictă a prescripţiilor medicului referitor la regimul de tratament;
  • pe parcursul tratamentului pacientul necesită o alimentaţie adecvată şi corectă: nu mai puţin de trei mese pe zi, hrana să conţină o cantitate suficientă de proteine, grăsimi şi glucide. Este necesar ca raţia alimentară să conţină mai multe fructe şi legume proaspete, lactate şi produse din carne şi peşte. Ca supliment se recomandă vitaminele (preparate); excesul de alcool şi consumul de droguri pune un mare semn de întrebare în vindecarea tuberculozei;
  • sunt necesare respectarea regimului de muncă şi odihnă, evitarea suprasolicitărilor fizice şi psihoemoţionale. Totodată, tratamentul tuberculozei nu exclude activitatea fizică moderată: plimbări în aer liber, exerciţii fizice simple. În perioada caldă a anului sunt benefice băile de aer.

Expunerea îndelungată razelor solare, la fel ca şi suprarăceala sunt contraindicate.

Cît costă tratarea tuberculozei?

În Moldova diagnosticul şi tratamentul tuberculozei sunt gratuite. Fiți cu noi pe facebook:

Evolutie

Care sunt consecinţele bolii netratate?

În unele cazuri tuberculoza evoluează atît de repede, încît decesul bolnavului poate surveni peste cîteva luni. În celelalte cazuri, boala evoluează cronic. Acutizarea acesteia decurge foarte greu - cu febră, tuse persistentă şi dureroasă, hemoptizie. Bolnavul pierde în greutate, pierde nu doar capacitatea de muncă, ci şi capacitatea de a efectua lucrări simple în gospodărie, de a se mişca. Extenuat şi neajutorat el poate supravieţui cîţiva ani, continuînd să infecteze pe cei din jurul său.

Poate oare fi prevenită infectarea cu tuberculoză?

Bineînţeles. În primul rînd, trebuie redus numărul bolnavilor - sursa de micobacterii de tuberculoză. Pentru aceasta este necesar ca toţi bolnavii de tuberculoză să solicite la timp asistenţa medicală şi să obţină un tratament complex. Cel mai bun mod de profilaxie a tuberculozei este depistarea la timp şi tratamentul adecvat. 

Totodată, fiecare om poate şi trebuie să contribuie la creşterea imunităţii organismului său. Renunţarea la anumite deprinderi vicioase, respectarea regimului alimentar, călirea organismului, exerciţiile fizice pot diminua riscul de contaminare cu tuberculoză. Dacă în casă sunt bolnavi de tuberculoză, pentru a evita contaminarea celor din jurul lor este necesară aerisirea frecventă a încăperii şi curăţarea umedă a acesteia de 2-3 ori pe zi. Bolnavul, în timpul tusei şi strănutului, trebuie să-şi acopere nasul şi gura cu o batistă sau cu un şerveţel, să utilizeze scuipătoare, care urmează a fi dezinfectate. Batistele şi şerveţelele cu spută trebuie distruse. Fiți cu noi pe facebook:

Cum să evităm infectarea rudelor și celor apropiați? 

  • Micobacteria tuberculozei se distruge repede sub acţiunea razelor solare directe, substanţelor ce conţin clor şi la temperaturi înalte.
  • Încăperea, în care se află pacientul cu tuberculoză necesită aerisirea cît mai frecventă, de 2 - 3 ori pe zi; este recomandată prelucrarea suprafeţelor cu substanţe dezinfectante.
  • În timpul tusei şi strănutului bolnavul trebuie să-şi acopere gura şi nasul cu batista. Sputa eliminată trebuie colectată într-un container special cu dezinfectarea ei ulterioară. 
  • Batistele şi şerveţelele la fel trebuie colectate şi nimicite.
  • Preferabil este ca bolnavul să folosească veselă individuală.
  • Hainele bolnavului necesită aerisire, expunerea razelor solare.

Comportamentul rudelor și persoanelor apropiate

  • Particularităţile regimului şi caracterul infecţios al bolii presupun izolarea bolnavului la etapa iniţială a tratamentului.
  • În acest moment bolnavul are cea mai mare necesitate de susţinerea persoanelor apropiate.
  • Atenţia şi grija celor din jur îi permit pacientului să depăşească disconfortul psihoemoţional îi creează emoţii pozitive bolnavului şi favorizează vindecarea cît mai rapidă.
  • Persoanele apropiate pot participa activ în tratamentul bolnavului, îndemnîndu-l să respecte regimul şi vizitele prestabilite la medic.
  • Persoanele din anturajul bolnavului cel puţin o dată pe an trebuie să viziteze medicul de familie pentru un control profilactic, iar în cazul apariţiei semnelor bolii, cît mai curînd posibil, trebuie să consulte medicul specialist.

Rețineți!

  • Orice persoană poate fi infectată cu tuberculoză, indiferent de statutul social şi situaţia materială.
  • Tuberculoza se transmite de la persoana bolnavă la cea sănătoasă pe cale aerogenă.
  • La apariţia a cel puţin unuia din simptomele specifice ale tuberculozei, de urgenţă solicitaţi asistenţa medicului de familie.
  • Tuberculoza se tratează numai cu preparate antituberculoase speciale, sub supravegherea directa a lucrătorilor medicali. In nici un caz nu vă autotrataţi!
  • Tratamentul trebuie continuat atît timp, cît este indicat de medic pentru a evita apariţia tuberculozei rezistente la medicamente.

Protocol clinic naţional „Tuberculoza la adult”, Chişinău, 2012