Fii Sanatos

Esofagita la copil

Generalitati


Esofagita este o patologie, care în mare măsură afectează adulţii, dar nu este exclusă existenţa ei şi-n rîndul celor mici, începînd cu vîrsta de sugar şi terminînd cu adolescenţii.

Ce reprezintă esofagul ca organ din punct de vedere anatomic?

  • este un organ tubular (lungime de 18-26cm), formă cilindrică, care face legătura între faringe şi stomac;
  • localizat median sau în centrul gîtului, toracelui şi abdomenului, este acoperit de cei doi plămîni şi împărţit în mai multe porţiuni: începe la nivelul gîtului unde se află în spatele traheii, apoi trece în torace unde se află în spatele traheii, bronhiilor şi-n apropierea aortei. Fiind în vecinătatea acestor organe pot să apară şi alte tipuri de simptome, ca: tusea, infecţii la plămîni, imposibilitatea de a înghiţi etc..
  • principala funcţie este trasportul alimentelor din cavitatea bucală în stomac;
  • este căptuşit sau învelit cu trei straturi – muscular, submucos şi mucos;
  • are două sfinctere: superior şi inferior, care se deschid în mod normal la trecerea bolului alimentar. Cel superior înpiedică trecerea conţinutului din esofag în faringe şi cel inferior din stomac în esofag.

Ce reprezintă esofagita?

Esofagita este inflamaţia acută sau cronică a mucoasei esofagului, care poate fi provocată de mai mulți factori.

Care sunt cauzele esofagitei?

  • Factori interni: sucul gastric şi biliar, în urma regurgitărilor, vomelor.
  • Factori externi: atunci cînd se îngerează sau înghite substanţe caustice, ca:
    • acizi (acidul clorhidric, sulfuric, acetic, azotic) sau baze (sodă caustică, praf de spălat). Bazele produc leziuni adînci şi mult mai grave, decît acizii;
    • lichidele fierbinţi, reci, corpi străini;
    • abuzul de alcool, fumat;
    • produsele alimentare iritante: condimente, ciocolata, cofeina, alimente grase, prăjite, usturoi, ceapa, tomatele, citricele;
    • produsele alergizante: laptele de vacă, ouă, mezeluri, afumături, peşte, alune ce duc la apariţia esofagitei eozinofilice;
    • medicamente: prednizolon, aspirina, tetraciclina, sorbiferul, metotrexatul, clorura de kaliu.

Infecţiile devin tot mai frecvente în rîndul copiilor, datorită bolilor concomitente de care suferă, ducînd la scăderea rezistenţei organismului şi la asocierea infecţiei.

Esofagita infecţioasă este determinată de viruşi (virusul herpetic, citomegalic, varicelo-zosterian, HIV); fungi sau ciuperci (candida albicans); paraziţi (tripanosoma cruzi, leishmania), bacterii (staphylococul aureus, streptococul viridans, mycobacterium tuberculosis). Fiți cu noi pe facebook:

Simptome

Care sunt primele simptome sau semne clinice ?

Tipice sau de bază:

  • disfagia – dereglarea deglutiţiei sau înghiţirii, se resimte ca un nod în gît sau oprire a bolului alimentar;
  • odinofagia – trecerea dureroasă a alimentelor în timpul mesei;
  • esofagodinia – durere în esofag, dar nu depinde de mese şi atunci apare frica de a mînca, copilul refuzînd mîncarea, ducînd la scăderea în greutate;
  • salivaţie abundentă în caz de corpi străini şi intoxicaţie cu substanşe caustice;
  • durere în piept, arsuri în piept sau pirozis.

Semne suplimentare:

  • dureri de burtă, greaţă, vărsături cu sînge;
  • regurgitări cu gust acru sau amar;
  • febră, scădere în greutate;
  • erupţii sau leziuni în gură şi nu numai.

!!! Dacă aveţi oricare din aceste simptome este necesar să contactaţi medicul cît mai curînd. Fiți cu noi pe facebook:

Diagnostic

Endoscopia digestivă superioară cu sau fără biopsie. Această investigaţie presupune introducerea unui tub flexibil, numit endoscop, în tubul digestiv şi vizualizează nu numai esofagul, dar şi stomacul, duodenul. Cu ajutorul acestui aparat se poate de preluat fragmente de ţesut, trimise la laborator şi privite sub microscop, stabilind ulterior, ce fel de esofagită este sau care este cauza. Este procedura de bază în diagnosticul esofagitelor.

Radiografia cu substanţă de contrast – după ce pacientul bea o soluţie ce conţine bariu, cu ajutorul razelor X putem examina esofagul pe segmente, adică trecerea substanţei de contrast. Ea unge mucoasa şi pe peliculă se prezintă alb. Cu ajutorul ei medicul stabileşte diagnosticul. Fiți cu noi pe facebook:

Tratament

Regimul dietetic în perioada acută pentru inducerea rapidă a remisiunii şi evitarea complicaţiilor este recomandată dieta hipoalergică, iar la copii pînă la 1 an administrarea amestecurilor adaptate hipoalergene. Acestor cerinţe corespund formulele Frisopep AC şi Friso HA:

  • Frisopep AC (0-12 luni)
    • Hidrolizat proteic total, fără lactoză – favorizează sinteza IgA secretorie, ameliorînd procesele de regenerare a mucoasei esofagiene.
  • Frisopep cu nucleotide (0-12 luni)
    • Hidrolizat proteic înalt, cu lactoză 50% – asigură adaptarea treptată la alimentaţia obişnuită.
  • Friso HA 1 (0-6 luni) şi 2 (6-12 luni)
    • Hidrolizat proteic parţial – asigură adaptarea treptată la alimentaţia obişnuită.
  • Acizii graşi: DHA – Omega-3 şi ARA – Omega-6 – sursă energetică importantă, ce favorizează absorbţia grăsimilor şi dezvoltarea creierului la sugari;
  • Prebiotice (galactooligozaharide) – stimulează creşterea microflorei intestinale benefice, favorizînd scaunul regulat;
  • Nucleotide – factori importanţi de protecţie şi dezvoltare a sistemului imunitar;
  • Vitamine, minerale şi microelemente – asigură creşterea sănătoasă, oferă energia necesară vîrstei şi toţi nutrienţii importanţi.

Alimentare de 3-5 ori în zi, des şi cîte puţin cu produse semilichide şi lichide:

  • de evitat condimentele: piperul, ardeiul iute, alimentele grase, prăjite;
  • de evitat alimentele solide: nuci, covrigi, legume şi fructe crude;
  • băuturile acidulate: roşii, portocale, grapefruit;
  • dacă înghiţitul este greu, încercaţi să ridicaţi capul pentru ca mîncarea să alunece mai uşor;
  • beţi lichidele cu paiul pentru a uşura înghiţitul;
  • evitaţi fumatul şi consumul alcoolului;
  • în timpul somnului, capul trebuie să fie ridicat cu 30 grade faţă de nivelul trunchiului pentru a preveni refluxul din stomac în esofag.

Tratamentul medicamentos

  • medicamente care blochează producţia de acid – RH2, IPP;
  • antibotice, antivirale, antifungice, antimicrobiene în infecţii;
  • spasmolitice pentru cuparea sau diminuarea durerii în cele caustice;
  • corticosteroizi sistemici pentru a reduce inflamaţia şi a grăbi epitelizarea sau regenerarea mucoasei.

Fiți sănătoși!!! Fiți cu noi pe facebook:

Protocol clinic naţional Esofagita la copil, Chişinău 2013