Fii Sanatos

Leucemia limfocitară cronică

Generalitati

Leucemia limfocitară cronică constituie un proces limfoproliferativ, al cărui substrat morfologic îl formează limfocitele mature. În structura morbidităţii leucemiilor ea ocupă locul doi după leucemiile acute. La copii leucemia limfocitară cronică nu se întâlneşte. Aproximativ 70% din pacienţi sunt în vârsta de 50-70 de ani. Vîrsta medie la momentul depistării maladiei este de 55 de ani. Leucemia limfocitară cronică mai frecvent se înregistrează la bărbaţi. Maladia destul de frecvent se întâlneşte în ţările europene, Canada, SUA şi foarte rar se înregistrează în ţările din Asia de Est şi de Sud-Est (India, Japonia). Morbiditatea prin leucemie limfocitară cronică în SUA constituie 1,3-2,2, în Norvegia – 1,2, în Polonia – 1, în Japonia – 0,08. Morbiditatea de această leucemie în Republica Moldova este 1,2 cazuri la 100 000 de locuitori. În SUA conform datelor despre morbiditatea detumorile maligne studiate în 11 state în perioada anilor 1973-1977, morbiditatea prin leucemie limfocitară cronică la persoanele de rasă albă a constituit la bărbaţi 5,2, la femei – 2,6, iar la persoanele de origine chineză (ambele sexe) – 1,0, de origine japoneză – 0,2. Aceste date ne confirmă rolul grupelor etnice ce denotă că factorul genetic are importanţă în dezvoltarea leucemiei limfocitare cronice. Fiți cu noi pe facebook:

Simptome

Leucemia limfocitară cronică se manifestă prin: Fiți cu noi pe facebook:

  1. Creşterea ganglionilor limfatici periferici, intraabdominali, a splinei, ficatului, corelantă cu numărul de leucocite – stadiul manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate
  2. Apariţia simptoamelor sistemice: febră, transpiraţii nocturne şi/sau scădere cu peste 10% din greutatea corpului.
  3. Sindromul anemic se caracterizează prin astenie, fatigabilitate, vertij, dispnee la efort fizic, paliditatea tegumentelor, tahicardie, palpitaţii – stadiul iniţial de manifestări clinicohematologice desfăşurate şi terminal.
  4. Sindromul hemoragic: peteşii şi echimoze pe piele şi mucoase, gingivoragii, epistaxis, hemoragii conjunctivale, gastrointestinale, meno- şi metroragii, hematurie – în oricare stadiu.
  5. Sindromul de complicaţii infecţioase: febră, stomatită, otită, tonsilită, bronşită, pneumonie, infecţii perianale, abcese, sepsis – în oricare stadiu.

Diagnostic

Diagnosticul de leucemie limfocitară cronică se stabileşte în baza anamnezei, manifestărilor clinice şi este confirmat prin examenele de laborator: analiza generală a sîngelui cu trombocite şi reticulocite, puncţia măduvei osoase, cu examenul citologic, uneori prin examenul histologic al bioptatului medular, imunofenotipare cu anticorpi monoclonali.
După obţinerea rezultatelor investigaţiilor efectuate medicul trebuie să discute rezultatele cu Dvs. si să vă comunice metodele de tratament.

Tratament

Tratamentul leucemiei limfocitare cronice poate fi efectuat în condiţii de ambulator şi în staţionar specializat de hematologie, ce depinde de faza clinico-evolutivă, forma bolii şi prezenţa complicaţiilor. Tratamentul maladiei include chimioterapie, radioterapie, corticosteroizi, imunoterapie, splenectomie, transplant medular alogenic, tratamentul transfuzional de suport, antibacterian şi antimicotic.
Scopurile principale ale tratamentului leucemiei limfocitare cronice înrolează reducerea proliferării celulelor limfoide şi micşorarea dimensiunilor ganglionilor limfatici, splinei, ficatului, obţinerea remisiunii clinico-hematologice, preîntîmpinarea recidivelor, reabilitarea fizică a bolnavilor şi reîncadrarea lor în viaţa socială.

  • În stadiul iniţial al leucemiei limfocitare cronice pacienţii au o supravieţuire similară cu cea a populaţiei de control şi nu trebuie trataţi, deoarece boala poate rămâne în acest stadiu câţiva ani, o parte din cazuri depăşind 15-20 de ani de evoluţie fără tratament. Este însă necesar un control clinic şi hematologic o dată la 3 luni. Dacă apar semne de progresare a bolii, se începe tratamentul primar de menţinere cu Clorambucil câte 10 mg de 2-3 ori pe săptămână, până la stabilirea cifrelor de leucocite, ulterior se aplică terapia de întreţinere cu Clorambucil câte 10 mg la fiecare 7-10 zile, sub controlul medicului hematolog, fiind administrat timp îndelungat (ani la rând).
  • În perioada manifestărilor clinico-hematologice desfăşurate se utilizează Clorambucil timp de 3-4 săptămâni, Clorambucil cu Prednisolon, Ciclofosfamidă, polichimioterapia COP (Ciclofosfamidă, Vincristină, Prednisolon), CHOP (Ciclofosfamidă, Adriablastină, Vincristină, Prednisolon), Fludarabin fosfat sau Fludarabin fosfat împreună cu Ciclofosfamidă; radioterapia, splenectomia etc.  Ultimii ani se utilizează tratamentul cu Cladribină, Pentostatină, Rituximab şi Alemtuzumab.

Transplantul medular alogeneic este posibil de efectuat la pacienţii pacienţilor sub 55 de ani; în cazurile de ineficacitate a chimio- şi imunoterapiei şi în prezenţa donatorului HLA-compatibil.
Tratamentul transfuzional de suport are caracter substituitiv. În determinarea indicaţiilor pentru transfuzie de concentrat eritrocitar sau trombocitar, rolul principal aparţine stării generale a pacientului, gradului de exprimare a sindromului anemic şi hemoragic. Se utilizează suplimentar corticosteroizi, plasma proaspăt congelată, preparatele angioprotectoare (Etamsilat, Ascorutin, Dicinon), antifibrinolitice (Acid ε-aminocaproic 5% - 100 ml peroral sau intravenos).
Tratamentul antibacterian şi antimicotic se indică sub supravegherea medicului hematolog, în scop profilactic sau curativ.

Efecte adverse pot fi mielosupresia, boala citostatică, deranjament abdominal, hepatita toxică, febra, boala grefa-contra-gazdei, în cazurile de transplant medular alogeneic. Fiți cu noi pe facebook:

Protocol clinic naţional „Leucemia limfocitară cronică”, Chişinău, mai, 2009