Fii Sanatos

Hipertensiunea portală la adult

Generalitati

Hipertensiunea portală (HTP) reprezintă creşterea presiunii în sistemul venos portal peste 12 mm Hg, valorile normale fiind 5-10 mm Hg. Hepatopatiile cronice, ce prezintă maladiile principale, care se complică cu HTP, au o prevalenţa înaltă, afectînd pînă la 2-5% din populaţie. HTP se dezvoltă la etapa cirozei hepatice. Hemoragiile esofagiene variceale sunt răspunzătoare pentru 7-10% din toate hemoragiile digestive. Hemoragia variceală complică evoluţia HTP la 30-40% dintre pacienţi şi aproximativ o treime dintre pacienţi decedează secundar unui astfel de episod hemoragic.

Hipertensiunea portală cel mai frecvent este intrahepatică, cînd obstacolul pentru fluxul venos portal este localizat la nivelul ficatului şi, cel mai des, este condiţionat de o patologie hepatică cronică, în majoritatea cazurilor de ciroza hepatică (80-90%). În hipertensiunea portală subhepatică, obstacolul este localizat la nivelul venelor sistemului portal, care drenează sîngele venos de la intestinele subţire şi gros, vezica biliară, pancreas şi splină (tromboza sau malformaţiile venoase, compresiunea externă de procesele intrabadominale de volum). Hipertensiuniea portală posthepatică poate fi secundară sindromului Budd-Chiari, trombozei cavale, patologiei pulmonare (cord pulmonar cronic decompensat) şi cardiace (insuficienţă cardiacă avansată indiferent de cauză), care împiedică fluxul venos normal. Fiți cu noi pe facebook:

Simptome

Simptomatologia hipertensiunii portale include:

  • creşterea splinei în dimensiuni (splenomegalie) cu activitatea ei patologic sporită (hipersplenism), ceea ce manifestă în sîngerări spontane, riscul sporit de infecţii şi anemie;
  • dezvoltarea colateralelor, care leagă sistemul portal cu venele cave (pot fi vizualizate pe peretele abdominal anterior),
  • sîngerări din venele esogastrice și ulcerele gastroduodenale hepatogene, manifestate prin greţuri şi prin vărsături cu conţinut tip de „zaţ de cafea” sau prezența scaunului tip de melenă (scaun negru, neoformat);
  • dereglări de conduită, slăbiciune generală şi fatigabilitate sporită (encefalopatie hepatică),
  • acumulare de lichid în cavitatea abdominală (ascită),
  • edemaţierea membrelor inferioare.

Diagnostic

Diagnosticul hipertensiunii portale este presupus în baza simptomatologiei clinice sus-descrise. În continuare se confirmă prin examenul instrumental. În scopuri ştiinţifice presiunea poate fi determinată direct în sistemul portal (puncţia splinei; puncţia directă a venelor portale în timpul operaţiei de corecţie) sau indirect, la nivelul venelor hepatice în urma cateterizării venoase centrale. În realitate, prezenţa şi nivelul HTP se apreciază conform dimensiunilor ultrasonografice ale venei porte şi splenice, majorarea splinei în dimensiuni şi apariţia varicelor esofagiene (dilatarea venelor la nivelul joncţiunii gastroesofagiene). Fluxul portal poate fi apreciat cu ajutorul examenului ultrasonografic suplimentat cu Doppler.

Tratament

Tratamentul hipertensiunii portale este complex şi se modifică în funcţie de patologia în cauză. Regimul este liber cu excepţia cazurilor de exacerbare a procesului patologic de bază şi hipertensiunii portale medii sau severe, cînd este necesară aplicarea regimului de pat şi spitalizări periodice. În dietă se limitează consumul produselor cu conţinut înalt de proteine (carne, peşte, lactate, soia), aportul de sare de bucătărie şi lichidului. Este foarte important tratamentul adecvat al patologiei de bază, complicaţiilor ei şi complicaţiilor HTP. Administrarea îndelungată a blocanţilor sistemului simpatic (ex., Propranolol) micşorează presiunea în sistemul portal şi astfel dezvoltarea complicaţiilor hipertensiunii portale. Tratamentul chirurgical prin aplicarea devascularizării azygo-portale cu sau fără splenectomie și anastmoze portocavale previne dezvoltarea hemoragiilor repetate la pacienţii cu sîngerări variceale în antecedente. Fiți cu noi pe facebook:

Evolutie

Profilaxia dezvoltării hipertensiuii portale poate fi realizată prin evitarea îmbolnavirii şi încetarea progresiei patologiilor, care o pot cauza, în primul rînd, al cirozei hepatice. Respectarea regulilor de aseptică şi de antiseptică în viaţa cotidiană şi în timpul tratamentului medicamentos şi al celui chirurgical, în special în transfuzia componentelor ale sîngelui, previne transmiterea viruşilor hepatici. Importantă este şi evitarea consumului cronic de alcool, precum şi administrarea îndelungată şi nefundamentată a medicamentelor. Depistarea precoce şi acordarea tratamentului medicamentos (sindroamele Rotor, Dubin-Johnson) şi/ sau chirurgical (malformaţiile congenitale ale sistemului venos portal) este eficientă în prevenirea hipertensiunii portale în maladiile hepatice congenitale şi ereditare.

Protocol clinic naţional „Hipertensiunea portală la adult”, Chişinău 2009