Fii Sanatos

Ce este rahitismul?

Rahitismul este o afecţiune a copilăriei, care poate debuta la câteva luni, în cazurile în care, nu este urmată o schemă corectă de profilaxie cu vitamina D. Cel mai frecvent este rahitismul carenţial, care poate apărea în anumite condiţii ce duc la deficitul de vitamină D sau deficit în aportul nutritiv de calciu şi fosfor. Aportul alimentar de vit. D nu este suficient pentru a satisface nevoile organismului, de aceea este absolut necesară suplimentarea acestei vitamine.

Laptele matern asigură necesarul de substanţe nutritive, minerale şi vitamine în cantitate suficientă pentru ca un copil alimentat exclusiv la sân să se dezvolte normal. Excepţie face vit. D, care trebuie suplimentată printr-o schemă de profilaxie a rahitismului.

Cine riscă să facă rahitism?

Copiii de la oraşe şi cei născuţi prematur. În zonele urbane, rahitismul este mai frecvent decât la sate, pentru că copiii sunt mai puţin expuşi la soare, iar poluarea face ca razele ultraviolete să penetreze mai puţin, chiar dacă temperatura este crescută.
Copiii prematuri sunt mai predispuşi la rahitism, deoarece chiar dacă profilaxia se face corect, aceşti copii au necesităţi mai mari – ritmul lor de creştere este mai mare şi ei trebuie să recupereze.

• Carenţa de vit. D poate fi cauzată de:
• Aportul insuficient de vit. D, alimentaţia neadecvată, utilizarea laptelui de vacă în primele 6 luni sau excesul de făinoase;
• Lipsa expunerii la soare;
• Sindroamele de malabsorbţie digestivă (celiachia, boli congenitale hepatice sau ale căilor biliare, alte boli diareice cronice) – boli în care vit. D nu este absorbită din intestin şi se asociază şi cu alte carenţe (anemie, deficit staturo-ponderal);
• Boli renale cronice, care duc la isuficienţa în metabolismul vit. D;
• Tratamentele prelungite cu anticonvulsivante;
• Rahitismul rezistent la vit. D, care are caracter familial, adică se moşteneşte de la părinţi. În acest caz, tratamentul obişnuit cu vit. D nu dă rezultate.

Carenţa calciului şi fosforului se manifestă în special la copiii născuţi prematur, care nu beneficiază de realizarea depozitelor de substanţe nutritive din ultimul trimestru de sarcină. La aceşti copii, laptele matern nu aduce suficient calciu, fiind necesară suplimentarea lui.

Rahitismul se caracterizează prin insuficienţa mineralizării osului, care devine foarte fragil şi suferă modificări structurale (deformări). A nu se confunda cu osteoporoza, în care există o reducere a ţesutului osos normal mineralizat.

Debutul este după vârsta de 4 luni. Rahitismul coplilului în primele 6 luni se manifestă prin:

• semne de spasmofilie (hiperexcitabilitate neuro-musculară, uneori convulsii sau spasm laringian),
• transpiraţii ale pielii capului
• deformări osoase (craniu, membre, torace).

După 1 an manifestările sunt mai severe (deformări ale coloanei vertebrale, scăderea tonusului muscular, tulburări de mers). În general, copilul este moale, cu întârzierea dezvoltării neuromotorii (reflexe, susţinerea capului, şezut, mers). Deformările osoase apar iniţial la nivelul capului şi toracelui:

• frunte bombată (olimpiană),
• craniu mare şi moale (craniotabes),
• fontanela anterioară largă la vârsta de 8 luni şi persistenţa după 18 luni;
• torace cu baza lărgită,
• stern înfundat,
• mătănii costale (nodozităţi, care se simpt lateral de stern).
• deformările mâinilor au aspectul unor brăţări, picioarele se deformează în X sau paranteze.
• mai târziu, pot apărea deformări ale bazinului sau coloanei vertebrale.
• modificările osoase sunt vizibile pe radiografie şi sunt precedate de modificări biochimice (calciu şi fosfaţi: în sânge şi urină).

Rahitismul se asociază cu anemia carenţială şi sensibilitate crescută la infecţii, în special respiratorii. Fiți cu noi pe facebook:

Profilaxia rahitismului:

Se face prin administrarea vit. D oral. Este obligatorie respectarea necesarului zilnic de vit. D, care este de 500 UI, ceea ce se poate realiza prin administrarea zilnică a preparatului.
De la 1 an şi 6 luni până la 5 ani se administrează doza zilnică numai în anotimpurile reci, din septembrie până în aprilie (lunile cu ’’r’’). Este necesar şi un regim igieno-dietetic echilibrat, cu alimentaţie diversă, bogată în lactate (în special brânză), expunere la soare, cure heliomarine, aerisirea camerei, exerciţii de gimnastică. De obicei, un copil sănătos şi alimentat corect nu necesită administrarea concomitentă de calciu în timpul profilaxiei rahitismului.

Prevenirea rahitismului la copiii prematuri:
Prematurii şi copiii cu greutate mică sunt mai predispuşi pentru apariţia rahitismului şi necesită doze crescute de vit. D până în trimestrul trei de viaţă, timp necesar pentru refacerea stocului de calciu. Se vor administra 1000 UI vit. D zilnic. La prematurii şi sugarii care primesc mai puţin de 400 ml lapte pe zi, se va adăuga calciul - 50mg/kg/zi.

Atenţie la supradozaj!
Prea multă vit. D nu îi va face bine copilului, din contra. Există riscul apariţiei intoxicării, care poate avea urmări grave. Primul semn al intoxicării poate fi lipsa poftei de mâncare, apoi copilul plânge, este agitat. Excesul de vit. D se va depozita în ţesutul adipos, iar efectele vor apărea nu din prima zi, ci la un interval de o lună – două de la administrare.

Cum se administrează vitamina D?

• Nu este recomandabil să îi daţi copilului picături de vitamina D cu linguriţa.
• Sticluţa cu vitamină are un dozator special, care este bine să-l folosiţi. 
• Momentul cel mai bun din zi în care poate fi administrat suplimentul de vit. D este înainte de masă, mai ales dacă copilul este sensibil la adaosurile după masă, care le elimină prin vomă. 
• Dacă nu există astfel de probleme, suplimentul de vit. D poate fi administrat atât înainte cât şi după masă. 
• Suplimentul de vitamină D se eliberează gratuit.
• Imediat după naştere, mergeţi la medicul de familie sau pediatru, care vă vor îndruma în acest sens.
  
  

Tratamentul rahitismului

Când rahitismul apare, se va face tratamentul său conform prescripţiilor medicului de familie, prin administrarea vit. D în dozele mai mari, asociată cu calciu, în funcţie de stadiul bolii, până la vindecare, după care se continuă schema de profilaxie. Fiți cu noi pe facebook:

 

Protocol clinic naţional „Rahitismul la copii”, Chişinău, 2010