Fii Sanatos

Ce reprezintă BPOC?

BPOC reprezintă abrevierea de la ,,Bronhopneumopatia cronică obstructivă"

,,cronic’’ înseamnă că durează toată viaţa;

,,obstructiv’’ înseamnă că circulaţia normală a aerului este parţial blocată din cauza îngustării căilor aeriene.

REŢINEŢI:

Puteţi avea BPOC dacă prezentaţi dificultate în respiraţie sau tuse persistentă;

Medicii nu pot vindeca BPOC dar pot să vă ajute să vă amelioraţi simptoamele şi să reduceţi declinul funcţiei pulmonare;

Dacă veţi urma sfaturile medicului dvs. veţi observa că:

• respiraţia va deveni mai uşoară,
• tusea nu va mai fi la fel de supărătoare,
• veţi avea o stare generală mai bună.
  
  

Ce puteţi face dvs. în legătură cu BPOC?

• Abandonaţi fumatul!
• Urmaţi întocmai tratamentul prescris de medicul dvs !
• Mergeţi periodic la control, cel puţin de două ori pe an !
• Mergeţi la spital sau la medicul dvs. dacă respiraţi tot mai greu!
• Păstraţi curăţenia aerului din locuinţa dvs.
• Evitaţi tot ce vă îngreunează respiraţia, inclusiv fumul de ţigară!
• Păstraţi-vă condiţia fizică!
• Practicaţi mersul pe jos, faceţi în mod permanent exerciţii fizice!
• Mîncaţi sănătos!
• Evitaţi stresul!
  
  

Cînd aveţi BPOC puteţi avea dificultăţi de respiraţie:

Căile aeriene sunt mai îngustate. Mai puţin aer pătrunde în plămîni deoarece:

• Pereţii căilor aeriene sunt îngroşaţi.
• Pereţii căilor aeriene sunt comprimaţi de către muşchii din jurul lor.
• Căile aeriene produc mucus în exces care se elimină prin tuse.
• Săculeţii cu aer (alveolele) nu se pot goli şi plămînii dvs. sunt ,,plini’’ cu aer.

Medicul dvs. vă poate ajuta să înţelegeţi problemele pe care le aveţi cu plămînii dvs.

Cine se îmbolnăveşte de BPOC?

• BPOC nu este o boală contagioasă (nu se transmite de la alte persoane).
• Adulţii suferă de BPOC, copiii niciodată.
• Cei mai mulţi pacienţi cu BPOC sunt sau au fost fumători. Orice tip de fumat (chiar şi cel pasiv, adică inhalarea fumului de ţigară, de către altă persoană) poate duce la BPOC.
• Unii pacienţi cu BPOC au locuit în apartamente cu fum produs de către aragaz sau sobe folosite la încălzirea locuinţei.
• Unii pacienţi cu BPOC au lucrat mulţi ani în condiţii nocive cu mult fum sau praf.

Cei mai mulţi pacienţi nu se adresează medicului pînă cînd nu au probleme majore cu respiratorii. Ei ignoră tusea sau dificultăţile de respiraţie ani de zile.

Cei mai mulţi pacienţi cu BPOC au mai mult de 40 ani. Există şi persoane sub 40 ani care potavea BPOC!

Atunci cînd aveţi probleme respiratorii adresaţi-vă unui medic imediat!

Mergeţi la medic cînd observaţi prezenţa dificultăţilor respiratorii sau o tuse care durează mai mult de o lună. Fiți cu noi pe facebook:

Dacă boala nu este gravă se numeşte BPOC uşoară.
Dacă boala progresează şi devine mai gravă se numeşte BPOC moderată.
Dacă boala este foarte gravă (severă) se numeşte BPOC severă.

BPOC uşoară:

• Puteţi tuşi mult.
• Uneori puteţi expectora.
• Aveţi uşoare dificultăţi de respiraţie cînd munciţi intens (faceţi efort fizic mare) sau mergeţi rapid.
  
  

BPOC moderată:

• Tuşiţi mai mult şi cu expectoraţie.
• Aveţi dificultăţi de respiraţie cînd desfăşuraţi activitate fizică grea sau mergeţi repede.
• Recuperarea după o viroză sau o infecţie pulmonară poate dura cîteva săptămîni.
  
  

BPOC severă:

• Tuşiţi mai mult şi expectoraţi mult mucus.
• Aveţi dificultate în respiraţie atît ziua cît şi noaptea.
• Recuperarea după o viroză sau o infecţie pulmonară poate dura cîteva săptămîni.
• Menajul sau munca de la serviciu devin dificil de realizat.
• Nu puteţi urca scările sau să vă plimbaţi prin cameră cu uşurinţă.
• Obosiţi uşor.

Tehnica efectuării PEF-metriei:

• aducerea indicatorului la zero,
• inspiraţie profundă,
• ataşarea buzelor de aparat,
• expiraţie forţată dar nu maximal,
• trei măsurători succesive,
• notarea celei mai semnificative valori în jurnal.

Testele funcţionale:

BPOC este diagnosticată cu un test respirator simplu numit spirografie – acest test este uşor de suportat şi nedureros. Veţi fi rugat să respiraţi puternic într-un tub de cauciuc conectat la un aparat numit spirometru.

Ce puteţi face dvs. şi familia pentru a încetini leziunile pulmonare?

1. Abandonarea fumatului

Opriţi fumatul! Este cel mai important lucru pe care-l puteţi face pentru plămînii dvs. Puteţi renunţa la fumat!

• Cereţi ajutor medicului sau asistentei. Întrebaţi despre tablete, gume speciale sau leucoplaste care să vă ajute să nu mai fumaţi.
• Stabiliţi o dată de la care să nu mai fumaţi. Spuneţi familiei şi prietenilor dvs. intenţia de a renunţa la fumat. Rugaţi-i să nu mai fumeze în casă şi să ascundă ţigaretele.
• Nu staţi în locuri sau cu persoane care fumează.
• Înlăturaţi scrumierele din locuinţa dvs.
• Căutaţi o activitate care să vă ţină mîinile ocupate cît mai mult timp – ţineţi în mînă un creion!
• Cînd dorinţa de a fuma este mare mestecaţi gumă, mîncaţi fructe sau legume. Beţi multă apă.
• Dacă începeţi din nou să fumaţi, nu renunţaţi să mai încercaţi în mod insistent să abandonaţi fumatul!
• Încercaţi să vă lăsaţi iarăşi. Unele persoane s-au lăsat de fumat de mai multe ori înainte de a se lăsa definitiv!
  
  

2. Tratamentul medicamentos

• Consultaţi medicul dvs., urmaţi tratamentul prescris!
• Mergeţi la control cel puţin de două ori pe an chiar dacă vă simţiţi bine.
• Informaţi-vă despre testele dvs. pulmonare.
• Întrebaţi medicul sau asistenta cum puteţi primi un vaccin antigripal în fiecare an.
• Discutaţi despre tratamentul dvs. la fiecare consultaţie.
• Rugaţi medicul dvs. să vă prescrie pentru fiecare medicament doza şi cînd trebuie să-l administraţi.
• Aduceţi medicamentele sau lista celor pe care le administraţi la fiecare control.
• Discutaţi despre efectul medicamentelor asupra simptoamelor.
• După control arătaţi familiei dvs. lista de medicamente pe care trebuie sa le administraţi.
• Păstraţi lista acasă într-un loc cunoscut unde oricine o poate găsi.
• Medicamentele se prezintă sub mai multe forme: tablete, sirop sau spray inhalator.

Cum se utilizează un spray inhalator?

Dacă medicul dvs. v-a prescris un spray inhalator trebuie să învăţaţi să-l folosiţi corect:

1. Scoateţi capacul. Agitaţi spray–ul.
2. Staţi în picioare sau aşezat. Expiraţi.
3. Puneţi spray-ul în dispozitivul pentru inhalare, numit spacer. În momentul cînd începeţi să inspiraţi apăsaţi o singură dată pe flacon şi continuaţi să inspiraţi lent.
4. Reţine-ţi respiraţia timp de 10 secunde. Expiraţi.
5. Repetaţi exerciţiul pînă învăţaţi.
   
   

3. Stările de urgenţă

Mergeţi imediat la medic sau la spital dacă respiraţia dvs. se înrăutăţeşte semnificativ.

Fiţi prevăzători! Pregătiţi-vă dinainte lucrurile de care veţi avea nevoie într-un singur loc astfel încît să acţionaţi rapid!

Ţineţi la îndămînă:

• numerele de telefon ale medicului dvs., spitalului şi ale persoanelor care te pot conduce acolo;
• adresa spitalului şi a cabinetului medicului dvs.,
• lista dvs. de medicamente.

Solicitaţi ajutor de urgenţă în momentul apariţiei oricăror din semnele de mai jos:

• dificultate la vorbire,
• dificultate la mers,
• buzele sau unghiile se colorează albăstrui,
• pulsul este foarte rapid şi neregulat,
• respiraţia este rapidă şi dificilă,
• medicaţia nu vă ajută (devine ineficientă) sau vă ajută pentru puţin timp.
  
  

4. Eliminarea sau evitarea poluanţilor externi şi interni

• Păstraţi aerul curat la domiciliu.
• Evitaţi fumurile şi fumul de ţigară care vă îngreunează respiraţia.
• Aerisiţi frecvent locuinţa.
• Cînd zugrăviţi / vopsiţi casa sau faceţi dezinsecţie (cu spray-uri pentru insecte) încercaţi să locuiţi în altă parte.
• Gătiţi în apropierea ferestrei deschise astfel încît fumul şi mirosurile puternice să poată ieşi uşor. Nu gătiţi în apropierea locului unde dvs. dormiţi sau petreceţi cel mai mult timp.
• Dacă vă încălziţi locuinţa cu lemne sau petrol menţineţi o fereastră uşor deschisă pentru ca fumul să iasă afară.
• Închideţi ferestrele şi rămîneţi acasă atunci cînd afară aerul este intens poluat sau plin de praf.
  
  

5. Menţinerea condiţiei fizice

• Învăţaţi exerciţii de respiraţie – ele vă pot ajuta atunci cînd aveţi dificultăţi respiratorii, vor fortifica musculatura de care aveţi nevoie pentru respiraţie.
• Rugaţi medicul să vă explice exerciţiile respiratorii care vi se potrivesc cel mai bine.
• Mergeţi pe jos şi practicaţi exerciţii fizice cu regularitate.
• Mersul pe jos timp de 20 minute zilnic este o bună metodă pentru început.
• Dacă vă veţi fortifica musculatura corpului vă veţi putea deplasa mai uşor.
• Nu începeţi cu exerciţii dificile. Cînd aveţi probleme cu respiraţia, opriţi-vă şi odihniţi-vă.
• Alegeţi un loc preferat pentru plimbare sau exerciţii fizice.
• Alegeţi exerciţiile care vă plac.
• Rugaţi un prieten sau un membru al familiei să se alăture dvs.
• Discutaţi cu doctorul dvs. despre regimul corect al exerciţiile pentru dvs.
  
  

6. Alimentaţia

• Mîncaţi sănătos. Tindeţi spre greutatea ideală.
• Rugaţi familia să vă ajute să cumpăraţi şi să preparaţi bucate sănătoase.
• Consumaţi multe fructe şi legume.
• Consumaţi alimente bogate în proteine precum: carnea, peştele, ouăle, laptele şi soia.

Cînd staţi la masă:

• Dacă aveţi dificultăţi în respiraţie încetiniţi ritmul.
• Nu vorbiţi cînd mîncaţi.
• Mîncaţi puţin şi des.

Dacă sunteţi supraponderal încercaţi să slăbiţi. Este mai greu să respiraţi şi să vă deplasaţi dacă dispuneţi de surplus ponderal.

Dacă sunteţi subponderal mîncaţi mai mult pentru a vă îngrăşa dar numai pînă la valorile greutăţii ideale.

7. Regimul

• Dacă suferiţi de BPOC severă faceţi-vă viaţa cît mai uşoară acasă.
• Rugaţi familia şi prietenii să vă dea sugestii şi să vă ajute.
• Desfăşuraţi-vă activităţile lent şi stînd pe scaun.
• În bucătărie, baie şi dormitor aşezaţi lucrurile de care aveţi nevoie într-un singur şi acelaşi loc care este accesibil.
• Găsiţi metodele simple de a găti, face curat şi alte activităţi de menaj. Folosiţi o măsuţă sau un cărucior pentru a deplasa obiectele.
• Purtaţi haine largi care sunt uşor de îmbrăcat astfel încît să puteţi respira liber.
• Alegeţi un loc pentru odihnă care vă place şi unde alte persoane vă pot vizita.
• Planificaţi-vă ieşirea la plimbare sau plecările în călătorii.
• Ieşiţi la plimbare în perioada diurnă în care vă simţiţi cel mai bine. Mulţi pacienţi se simt mai bine chiar imediat după administrarea medicamentelor. Nu ieşiţi la plimbare fără medicamente!
• Odihniţi-vă după ce aţi mîncat.
• Planificaţi-vă din timp ieşirea la plimbare astfel încît să vă întoarceţi înainte de momentul cînd trebuie să administraţi următoarea doză de medicamente.
• Nu mergeţi prin magazine în perioadele de aglomeraţie ale zilei. Preferaţi locurile unde nu există multe trepte de urcat. Faceţi pauze pentru odihnă.
• Aveţi asupra dvs. numerele de telefon ale medicului şi persoanelor care vă pot ajuta în caz de necesitate. Luaţi cu dvs. medicamentele pentru orice eventualitate.
• Dacă nu vă simţiţi bine amînaţi ieşirea.
• Dacă plecaţi la distanţă de casă sau pentru mai mult timp întrebaţi medicul ce trebuie să faceţi dacă veţi avea probleme.

În timpul unei călătorii: Fiți cu noi pe facebook:

• În tren trebuie să ocupaţi locul de jos, în avion – lîngă trecere.
• Evitaţi bagajele grele, folosiţi-vă de cărucioare.
• Evitaţi, pe cît este posibil, călătoriile îndelungate în spaţii închise, slab aerisite.

 

Protocol clinic naţional "Bronhopneumopatia cronică obstructivă", 2013