20/10/17 (6443 vizualizari)
Nu a mai rămas mult până la Ziua de Paști, iar sosirea iepurașului este un mare prilej de bucurie, cu simbolistică religioasă a Învierii Domnului – cea mai importantă sărbătoare a creștinătății; este de fapt sărbătoarea care a întemeiat nașterea creștinismului.
Pe lîngă contextul religios, mai sunt și tradiționalele ouă roșii, cozonacul, pasca, și multașteptata masă de sărbătoare, alături de cei dragi. Nutriționiștii ne avertizează însă asupra riscurilor!
Paștele vine, de obicei, după o perioadă prelungită de post, ce reprezintă din punct de vedere alimentar o dietă prin excelență vegetariană, cu un caracter de cruțare hepatică, adică pune în repaus secreția biliară și funcția hepatică.
Meniul de sărbătoare tradițional însă, este bogat în grăsimi animale, gălbenuș de ou, grăsimi din lapte și diverse combinații sub formă de: friptură, prăjeli, prăjituri etc. Apariția bruscă a acestor alimente coleretice (stimulante ale secreției biliare) duce la o agresiune hepatică și produce acutizări sau complicații ale diferitelor afecțiuni existente. Pentru a evita problemele de sănătate, doctorii ne recomandă să introducem treptat alimentele de origine animală, după o perioadă de post. De asemenea, este important să combinăm corect alimentele: produsele tradiționale precum carnea de miel sau ouăle să fie întotdeauna acompaniate de cât mai multe vegetale și în special legume de sezon (proaspete, în salate, la grătar sau la cuptor). Încercați să gătiți alimentele, pe cât posibil, dietetice: la cuptor, abur, grătar, prin fierbere și evitați prăjelile sau alimentele cu un conținut mare de grăsimi animale sau uleiuri.
În perioada Paștelui se declanșează sau se agravează, în special, problemele digestive, dar se pot acutiza sau agrava și patologiile cronice asociate ale persoanelor respective. De aceea, recomandăm prudență sporită persoanelor cu patologie hepatică (steatoză hepatică, hepatite de diferite etiologii, ciroză, litiază colecistică sau coledociană), sau digestivă (gastrită, ulcer gastric sau duodenal, pancreatite), dar și persoanelor cu afecțiuni cronice – diabet zaharat, hipertensiune arterială, infarct miocardic sau AVC în istoric. Un risc mare pentru afecțiuni de sănătate îl prezintă copiii, vârstnicii și gravidele. Pentru evitarea problemelor digestive, nutriţioniştii recomandă limitarea „avântului culinar al sărbătorilor” printr-o alimentaţie ponderată.
Carnea de miel este extrem de grea, se digeră mai greu, având foarte mult colagen. Nutriționiștii recomandă carne de miel cât mai slabă şi preparată fie la grătar, fie la cuptor pentru a-şi păstra calităţile nutritive, porţii mici, fără garnituri, cu multe verdețuri și legume, pentru a ajuta la digestie.
Două ouă roşii, 150 de grame de friptură şi o prăjitură. Nu exageraţi cu ouăle. Sunt suficiente două pe zi, spun nutriţioniștii. La prânz, puteţi mânca o supă, o friptură cu salată şi garnitură, eventual un desert, alături de un pahar de vin. Friptura de miel nu trebuie să aibă mai mult de 150 de grame porţia și să fie consumată cu salată sau garnitură. Masa de seară nu trebuie să fie un festin. Pentru cină rezervaţi-vă ceva uşor şi renunţaţi la dulciuri.
Mare atenţie trebuie să aibă cei care suferă de alergie la ouă. Ei ar trebui să se ferească de acest aliment chiar şi de Paşte. Celor cu intoleranţă (ce poate fi temporară) la acest produs le este permis câte un ou la fiecare masă.
Nu umpleţi farfuria până la refuz! Serviţi porţii mici din fiecare fel de mâncare şi nu mâncaţi lacom. Alimentele grase trebuie combinate cu salate, iar cozonacul cu cremă sau prăjiturile cu ciocolată, înlocuite, pe cât posibil, cu salate de fructe.
Alcoolul este iar un punct sensibil. Medicii spun că alcoolul, consumat în cantităţi mari, îngraşă şi dăunează grav sănătăţii.
De asemenea, medicii ne sfătuiesc ca, după sărbători, să înlocuim dieta bogată în carne cu legume şi fructe, peşte sau carne la grătar şi multă apă.