Fii Sanatos

Eliminarea hepatitei - viitorul nostru

Iulianna Lupașco
Doctor în științe medicale, conferențiar cercetător
Șef Laboratorului de gastroenterologie, Universitatea de Stat de Medicina și Farmacie "Nicolae Testemițanu"

Hepatitele virale, în special cele cu transmitere parenterală, continuă să constituie o problemă majoră de sănătate publică, atât pe plan global, cât şi pentru Republica Moldova, prezentând o pandemie globală.

Omenirea a ignorat hepatita și pericolul pe care aceasta îl prezintă. Dar, a venit timpul să fie pus în aplicare un răspuns global fața de problema hepatitei virale B, C, D la un nivel similar cu cel de luptă împotriva bolilor transmisibile precum HIV, SIDA și tuberculoza.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) încurajează țările și oamenii să acționeze acum, se consolideze forțele pentru atingerea scopului esențial de a elimina hepatitele virale pînă în anul 2030. OMS îndeamnă să se ia măsuri rapide pentru a îmbunătăți cunoștințele despre boală și pentru a spori accesul la serviciile de testare și tratament.

Argumente care nu pot fi ignorate

În prezent, doar una din 20 de persoane cu hepatită virală știe că are această boală și doar una din 100 de persoane bolnave face tratament.

• 90% din persoanele infectate cu virusul hepatic B nu știu că sunt bolnavi
• 80% nu știu că sunt infectați cu hepatita cronică virală C
• cumulativ, în Republica Moldova, sunt înregistrate peste 40 mii de cazuri de hepatită virală cronică

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în anul 2015

• două miliarde de persoane au fost în contact cu virusul hepatitei B (VHB), dintre care aproximativ 400 milioane sunt infectate cu hepatita cronică virală B, C și D. Această cifră este de zece ori mai mare decât numărul celor infectați cu HIV;
• 257 milioane din populația lumii sunt infectați cu hepatita B;
• circa 71 milioane sunt infectate cu virusul hepatitei C (VHC);
• și mai mult de 10 milioane – cu virusul hepatitei D (VHD); dintre care sunt și cei cu risc înalt de infectare cu virusul hepatitei B, C, D;
• în diferite zone geografice, în fiecare an, apar peste 100 mii de cazuri de hepatită fulminantă, 400 mii cazuri de hepatită cronică, 700 mii de cazuri de ciroză hepatică şi circa 300 mii de cazuri de carcinom hepatic primar;
• în anul 2015, din cauza acestei afecțiuni au decedat 1.340.000 de persoane;
• aproximativ 80% de cazuri de carcinom hepatic sunt provocate de viruși hepatotropi;

Argumente importante despre hepatitele virale

În prezent există 5 tipuri de hepatită – A, B, C, D, sau E

• Hepatita A poate fi contactată prin produse alimentare sau apă contaminată, în acest caz igiena joacă un rol esențial în reducerea riscului de îmbolnăvire;
• Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenite de la o persoana bolnavă, inclusiv și prin contact sexual neprotejat, dar și de la mama la copil în timpul nașterii;
• Persoana care are hepatita virală B poate fi infectată și cu virusul hepatic D
• Hepatita C se transmite de obicei prin contact direct cu sânge infectat, la utilizarea seringilor, obiectelor de igienă, în cazuri rare, la naștere.
• Virusul hepatic E se transmite de regulă prin consumul de apă sau alimente

Hepatitele cronice virale B și C în Europa

În Regiunea Europeană (OMS) locuiesc circa 13,3 milioane persoane care suferă de hepatită cronică virală B (1,8% din populaţia adultă). Aceasta cauzează circa 36.000 decese pe an.

Datele statistice oficiale actuale informează că 7,3-10 milioane de persoane sunt infectate cu VHC în Uniunea Europeană, acest număr fiind de două ori mai mare comparativ cu estimările efectuate în 1997.

În general, prevalența HCV în Europa variază între 0,5% și 3,5%, cu o variație geografică mare și rate mai mari în sud și est, pe când în Republica Moldova acest indice este la limita superioară.

Hepatitele cronice virale B și C în Republica Moldova

Republica Moldova poate fi calificată în prezent drept zonă cu endemicitate medie, avînd frecvenţa decelării AgHBs (antigenul hepatitei virale B) cu variații în jur de 2-7 %, riscul de infectare pe parcursul vieţii constituind 20-60% pentru toate grupele de populaţie.

Conform datelor statistice, în Republica Moldova indicele morbidităţii prin hepatita virală B acută s-a redus de la 25,46 la 100 mii populaţie în anul 1997; până la 0,96 în anul 2015; pe când prin hepatita virală C acută – respectiv de la 6,14 până la 1,26; și prin hepatita virală D (HVD) – de la 1,89 până la 0,1 la 100 mii populaţie în același perioada timp.

Însă, aceşti indici îi depăşesc cu mult pe cei înregistraţi în unele ţări europene, precum: pentru hepatita virală B acută: Austria – 0,7 cazuri la 100 mii populaţie, Franţa – 0,2, Germania – 0,7, Ungaria – 0,6, Polonia – 0,2; iar pentru hepatita virală C acută: Danemarca –0,2 cazuri la 100 mii populaţie, Ungaria – 0,4, Grecia – 0,1, Irlanda – 0,3, Olanda – 0,3, Romania – 0,4.

În Republica Moldova patologia hepatică ocupă locul 3 în structura mortalității generale printre populația adultă (Fig.1).

Figura 1. Mortalitatea generală după principalele cauze de deces în anul 2016

Conform datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii, structura mortalităţii pe clase ale cauzelor de deces practic nu s-a schimbat: cele mai multe decese au drept cauză bolile aparatului circulator (57,0%), urmate de tumori (16,2%), bolile aparatului digestiv (9,6%), accidente, intoxicaţii şi traume (7,0%), bolile aparatului respirator (4,4%) şi alte cauze (5,8%).

Mortalitatea generală pe cauze de deces diferă semnificativ şi în profil teritorial. Decesele cauzate de boli ale aparatului digestiv cele mai multe cazuri au fost înregistrate în zona centrală a ţării – raioanele Orhei, Hînceşti, Criuleni, Şoldăneşti şi Călăraşi (Fig. 2).

Figura 2. Mortalitatea generală pe cauze de deces conform profilului territorial

De menţionat că prevalenţa hepatitelor cronice de origine virală rămâne a fi destul de înaltă, cu tendinţă de majorare. Astfel în perioada anilor 2012-2015 prevalenţa hepatitei virale B s-a majorat de la 588,82 la 100 mii locuitori în anul 2012, până la 729,54 în anul 2015, în cazul hepatitei C cronice prevalenţa s-a majorat de la 313,16 până la 377,20 în anul 2015, iar pentru hepatita virală D cronică prevalenţa a fost constantă şi a variat de la 43,66 în anul 2012 până la 41,62 în anul 2015.

Datele relatate relevă faptul că hepatitele virale cronice şi cirozele hepatice de etiologie virală continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică pentru Republica Moldova, exprimată printr-un total de 43282 mii de bolnavi cu hepatite virale cronice şi 5178 mii cu ciroze hepatice. În acelaşi timp, potrivit datelor instituţiilor internaţionale, Republica Moldova se află pe primul loc în lume după mortalitatea prin ciroze hepatice 71,2 cazuri de deces la 100 mii populaţie.

Ce a fost efectuat până acum?

Documentele normative elaborate pentru diminuarea diferenţelor în calitatea îngrijirilor furnizate de către diferiţi medici (Fig. 3)

Posibilitățile noastre în ziua de astăzi

• În prezent exist un vaccin eficient precum și tratament pentru hepatita virală B.
• Vaccinarea este foarte importantă fiind necesară în lupta cu hepatitele A și B;
• Încă nu există la moment un vaccin împotriva hepatitei virale C, dar există un progres deosebit în tratamentul acesteia cu remedii antivirale cu acțiune directă. Ele asigură vindecarea infectării în 95% în termen de 2-3 luni de zile;
• Eradicarea hepatitei virale este posibilă (cu preparate antivirale specifice) dacă se pune un accent specializat pe prevenire, diagnosticare și tratament;
• Diagnosticarea precoce și activă acum apare pe primul plan de activitate.

Măsuri de prevenire a hepatitelor virale

Hepatita virală A poate fi prevenită prin:

• respectarea igienei personale (spălarea mâinilor înainte de luarea mesei şi după folosirea WC-ului);
• consumul de apă din surse sigure. În caz că calitatea apei este dubioasă, se recomandă ca aceasta să fie fiartă înainte de consum. Se recomandă de asemenea folosirea apei îmbuteliate;
• păstrarea curăţeniei în gospodărie, spălarea şi dezinfectarea jucăriilor, curăţarea şi dezinfectarea fântânilor;
• reducerea riscului transmiterii habituale (folosind obiecte de igienă personale).

În scopul reducerii morbidităţii prin hepatita virală A, autorităţilor se recomandă de a realiza anumite măsuri sanitaro-igienice, focusate asupra întreruperii mecanismului fecal-oral de transmitere a agentului patogen şi anume:

•  asigurarea populaţiei cu apă potabilă şi produse alimentare sigure (în deosebi în instituţiile pentru copii);
• curăţarea şi dezinfectarea fântânilor de mină şi a apeductelor de alimentaţie cu apa potabilă;
• respectarea cerinţelor sanitare la producerea, transportarea, păstrarea, prelucrarea şi comercializarea produselor alimentare;
• respectarea regulilor sanitaro-igienice şi sanitaro-tehnice în unităţile industriei alimentare, de comerţ şi alimentaţie publică, a regimului sanitaro-antiepidemic în instituţiile preşcolare, preuniversitare, taberele de odihnă, sanatorii, aziluri etc;
• educaţia pentru sănătate a populaţiei şi respectarea igienei personale;
• vaccinarea contra hepatitei virale A.

Hepatitele virale B, C, D pot fi prevenite prin:

• imunizarea împotriva hepatitei B;
• reducerea riscului transmiterii sexuale (sex protejat);
• sterilitatea instrumentelor în timpul manipulărilor medicale;
• vigilenţă în timpul efectuării manichiurii, pedichiurii, tatuajului, piercing-ului.

Ce se efectuează astăzi în RM la nivel guvernamental?

A fost aprobat un nou Program naţional de combatere a hepatitelor virale B, C şi D pentru anii 2017-2021 şi Planul de acţiuni privind implementarea acestuia.

Documentul are drept scop reducerea morbidităţii prin hepatitele virale acute, cronice şi ciroze cel puţin până la indicii înregistraţi în majoritatea ţărilor europene, cu ameliorarea situaţiei epidemiologice şi a stării de sănătate a populaţiei Republicii Moldova.

Astfel, autorităţile îşi propun dezvoltarea serviciilor de diagnostic a hepatitelor virale B, C şi D, implementarea măsurilor de profilaxie, realizarea cercetărilor ştiinţifice şi informare a populaţiei privind consecinţele grave ale îmbolnăvirii prin hepatitele nominalizate. De asemenea, printre obiectivele stabilite în Program se regăseşte asigurarea accesului pacienţilor cu hepatite B, C şi D la servicii calitative de tratament şi îngrijire continuă.

Programul Național nou – ce așteptăm noi?

În urma realizării acţiunilor propuse se urmăreşte majorarea ratei depistării precoce a persoanelor infectate cu hepatite virale B, C şi D, asigurarea laboratoarelor zonale şi teritoriale cu teste de diagnostic, precum şi elaborarea Registrului pacienților care au necesitate în TAV și funcţional privind monitorizarea tratamentului hepatitelor virale acute şi cronice.

Costul estimativ al implementării Programului este de 442,8 milioane lei, destinate asigurării tratamentului bolnavilor cu utilizarea preparatelor antivirale de generația nouă, dezvoltării serviciilor de diagnostic de laborator, vaccinării şi altor măsuri de profilaxie.

Strategia globală NOhep

În mai 2016, la Adunarea Mondială a Sănătății, 194 de guverne au adoptat prima strategie globală de sănătate Nohep privind hepatita virală și au conveit în ceea ce privește primele obiective la nivel mondial. Strategia include o țintă privind tratarea a 8 milioane de oameni afectați de hepatita cronică virală B și C pînă în 2020.

Laboratorul de gastroenterologie USMF Nicolae Testemițanu, Asociația HEPATEG și Hepavir au întrat în grupul de susținere al acestui strategii Nohep ne invită pe tuturor de a susține lupta pentru eliminare hepatitelor virale.

Vocea noastră are putere!

Fiecare din noi care știe situația reală în Republica Moldova are nevoie de a participa în lupta împotriva hepatitelor virale, lupta cu invalidizarea, lupta cu moartea, care poate fi prevenită și tratată!

Activitățile noastre în contextul strategiei moderne

Laboratorul de Gastroenterologie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie "Nicoale Testemițanu" (șeful Iulianna Lupașco, d.ș.m., conferențiar cercetător) împreună cu Asociația nonguvernamentală medicală HEPATEG (președinte Vlada Dumbrava, d.h.ș.m., profesor universitar, Om Emerit al RM) în conlucrare cu Asociația neguvernamentală a Pacienților din Moldova Hepavit (președinte Ludmila Casian), la inițiativa unui grup de medici și pacienți din întreaga țară, marchează în fiecare an Ziua mondială a hepatitei prin mai multe acțiuni de informare la nivel național. Astfel, spre exemplu, în Chișinău și mai multe orașe au fost împărțite vouchere cu reduceri pentru analize de depistare și monitorizare a hepatitelor cu virus B, C și D, precum și pliante informative despre modalitatea de transmitere și depistare a virusurilor hepatice precum și posibilitățile de prevenire a acestor maladii. Fiți cu noi pe facebook:

Apa este un flux constant capabil de a schimba structura pietrei, și eforturile noastre în lupta împotriva hepatitelor cronice virale, mai devreme sau mai târziu, ne vor ajuta în lupta cu aceste boli îngrozitoare.