Fii Sanatos

Adevăr dur despre animalele de companie

Animalele de companie reprezintă o sursă continuă de tandrețe și bucurie. Însă, puțini dintre noi cunosc și despre impactul negativ a acestora asupra sănătății!

Pisicile, câinii, pasările sau oricare alt animal domestic, sunt considerați de posesorii săi ca membri ai familiei. Animalele de companie ne oferă confort și comunicare, nu putem să nu-i iubim. Potrivit unui studiu recent, o privire a câinelui provoacă creșterea nivelului de oxitocină (hormonul dragostei) cu circa 300%. În decembrie 2014, News Medical Today a publicat un studiu, care a cercetat relația pozitivă a animalelor de companie și abilitățile sociale ale copiilor cu autism. Iar în luna mai 2013, un studiu publicat în revista Circulation, a comunicat despre capacitatea animalelor de a reduce riscul bolilor cardiovasculare.

Totuși, în pofida faptului că animalele pot influența favorabil asupra sănătății noastre, tot ele pot fi sursă de infecție și răspândire a unor boli la om. Iată unele din ele:

Infecția cu Campylobacter:

Este transmisă în special de câini și pisici, purtătoare ale bacteriei Campylobacter jejuni. Această bacterie provoacă la om diaree, dureri abdominale și febră în decurs de 2-5 zile după contact. Ea poate exista în tubul digestiv al unui animal domestic sau sălbatic infectat, iar omul se poate infecta prin contact cu apa contaminată, fecalele animalului sau laptele nepasteurizat. Campylobacter jejuni este în prezent, cauza principală a gastroenteritei bacteriene. Acastă boală este contagioasă, mai ales pentru membrii aceleiași familii sau pentru copiii aceleiași grupe de creșă sau grădiniță. Potrivit PetMD, aproximativ 49% din câinii și 45% din pisicile fără adăpost sunt purtători de Campylobacter, excretate prin masele fecale.

Trebuie de menționat faptul că infecția cu Campylobacter, în cazuri rare, poate prezenta risc pentru viață, în grupul de risc fiind în primul rând persoanele cu un sistem imun slăbit, copiii mici și persoanele în etate.

Tenia, nematodele și ascaridele

Dipylidium caninum este cel mai frecvent tip de tenie la câini și pisici. Acest lucru se datorează puricilor, care transportă larvele de tenie. Modul de infectarea este fecalo-orală. D. caninum poate fi transmis la om, deși riscul de infectare este foarte scăzut. Acest lucru se poate întâmpla la copiii mici, atunci când puricii infectați sunt ingerați accidental.

Ancylostoma brazilense, A. caninum, A. ceylanicum și Uncinaria stenocephala sunt doar câteva dintre speciile de nematode care pot infesta câinii și pisicile. Nematodele pot fi prezente în fecale de animale, iar oamenii pot fi infectați prin contactul cu acestea, sau a solului și nisipului contaminat.

Ancylostomiaza

Ancylostomiaza (infecție nematodă) la om cel mai adesea se manifestă prin: edem cutanat, eritem, erupții cutanate și prurit, asociat cu penetrarea larvelor în piele. În cazuri rare, tulpini specifice de nematode pot perfora intestinul uman, provocând dureri abdominale și diaree.

Toxocaroza

Toxocaroza este o parazitoză, cauzată de Toxocara – viermi parazitari inelari.
La câinii și pisicile infestate cu Toxocara, ouăle de paraziți sunt excretate prin masele fecale. Oamenii se pot infesta dacă înghit accidental noroi ce conține mase fecale infestate. Deși oamenii se confruntă adesea cu Toxocara, majoritatea persoanelor infestate nu dezvoltă simptome ale bolii. În cazuri rare, oamenii se pot îmbolnăvi de toxocaroză, care poate duce la inflamarea și pierderea vederii la un ochi (toxocaroza oculară), pot apărea și dureri abdominale, febră, oboseală și tuse din cauza leziunii organelor interne (toxocaroza viscerală).

Salmoneloza

Pe lângă pisici și cîini, unii pot avea animale de companie nu chiar tradiționale, cum sunt reptilele – broaște țestoase, șerpi și șopârle.
Desigur, reptilele sunt creaturi interesante și pot juca bine rolul animalelor de companie, dar ele sunt și purtătoare de salmonella – bacterie ce cauzează salmoneloza. Oamenii pot fi infectați prin simpla atingere a reptilei și ingerarea microbilor.
După 12-72 de ore de la infestarea cu Salmonella, oamenii pot manifesta diaree, febră și dureri abdominale, care durează în jur de 4-7 zile. În timp ce majoritatea oamenilor se recuperează complet, fără tratament, alții pot necesita spitalizare.

Rabia (turbarea)

Rabia este una din cele mai grave boli pentru oameni. Ca sursă de infecție servesc nu doar câinii și pisicile, ci și unele animale mici, cum ar fi dihorii. În cadrul unui studiu recent a fost identificată o boală care ucide anual în jur de 59.000 de oameni din întreaga lume. Rabia este o boală care afectează sistemul nervos central (SNC). Este cauzată de mușcătura unui animal infectat cu virusul rabiei și se manifestă prin febră, cefalee și slăbiciune, iar mai târziu se asociază simptome mai severe, ca: halucinații, paralizie completă sau parțială, insomnie, anxietate, dificultăți de deglutiție. Moartea survine în decurs de câteva zile de la debutul simptomelor severe. În cazul în care proprietarul suspectează că animalul său de companie a fost mușcat de un animal turbat, trebuie să contacteze imediat medicul veterinar, chiar dacă animalul a fost vaccinat împotriva rabiei. Orice persoană care crede că a fost mușcată de un animal turbat trebuie să solicite imediat ajutor medical.

Psitacoza sau "Febra papagalilor"

În pofida denumirii sale, febra papagalilor se întîlnește nu doar la papagali (peruși), ci și la restul păsărilor. Cu toate acestea, cea mai frecventă sursă de infestare umană o prezintă papagalii Ara, Corella, precum și curcanii, rațele. Psitacoza sau febra papagalilor – o boală bacteriană, cauzată de bacteria Chlamydia psittaci, iar oamenii pot fi infestați prin inhalarea secrețiilor păsărilor, inclusiv urină și fecale. Dacă o persoană este infestată cu C. psittaci, simptomele apar de obicei la 10 zile de la infectare. Acestea pot include: febră, greață, vomă, diaree, oboseală, durere toracică și dificultăți de respiratie. În cazurile mai severe, infecția cu C. psittaci poate provoca inflamație cerebrală, hepatică și a altor organe. Aceasta poate reduce, de asemenea, funcția pulmonară și provoca pneumonie.

Toxoplasmoza

Toxoplasmoza este o boală cauzată de un parazit unicelular - Toxoplasma gondii. Contaminarea apare mai frecvent în cazul consumului de carne contaminată, prelucrată insuficient și necalitativ. Oamenii se pot infesta cu Toxoplasma gondii în urma contactului cu fecalele pisicii, în orice zonă contaminată cu acestea. Toxoplasma gondii nu poate penetra pielea, contaminarea producându-se doar prin îngerarea accidentală a parazitului. Manifestarea infecției include simptome ca inflamarea ganglionilor limfatici, dureri musculare și spasme. În cazuri foarte grave, infecția poate provoca leziuni ale creierului și a altor organe, precum și leziuni oculare. Femeile gravide, vârstnicii, copiii mici și persoanele cu un sistem imunitar slăbit au un risc crescut de a dezvolta simptomele toxoplasmozei.

Boala zgârieturii de pisică

Deși mulți cred că zgârieturile de pisică sunt inofensive, ele pot prezenta, deseori, un risc pentru sănătate. Boala zgârieturii de pisică este cauzată de bacteria Bartonella henselae. Aproximativ 40% din pisici sunt purtătoare a acestei bacterii la o anumită perioadă a vieții lor, deși majoritatea nu prezintă semne de boală. B. henselae apare cel mai frecvent la pisicile pînă la 1 an, și cel mai probabil, bacteriile sunt transmise la om în timpul jocului cu pisica. Un semn precoce al bolii poate fi inflamația la locul zgârieturii, la 3-14 zile de la incident, caracterizat prin edem, durere și subțierea pielii. Mai pot fi prezente și: cefalea, febra, pierderea poftei de mâncare, oboseală, iar în cazuri foarte rare, boala poate afecta creierul, inima și alte organe.

Copiii pînă la 5 ani și persoanele cu un sistem imunitar slăbit sunt mai susceptibili și pot manifesta simptome mai grave ale acestei boli. Fiți cu noi pe facebook:

Măsuri de prevenire a infecțiilor transmise de animale de companie:

• Spălați-vă întotdeauna mâinile – igiena este metoda-cheie în lupta cu infecțiile transmise de la animalele de companie, mai ales după ce atingeți animalul, manevrați hrana acestuia sau îi curățați cușca, cutia sau tava de nisip. Purtați mănuși cînd curățați gunoiul animalului, iar dacă aveți o pasăre, purtați o mască pe nas și gură, pentru a evita inhalarea particulelor de urină sau de excremente. Nu permiteți copiilor să curățe cuștile sau tăvițele de nisip, decât dacă sunt supravegheați sau dacă au demonstrat că pot face acest lucru în condiții de siguranță și cu deplină responsabilitate (și nu uitați, trebuie să-și spele mîinile după curățare).
• Evitați să pupați sau să atingeți animalul cu gura, deoarece infecțiile pot fi transmise prin salivă. De asemenea, evitați să împărțiți mâncarea cu animalul.
• Păstrați zona în care trăieste animalul curată și fără gunoi. Dacă animalul elimină excrementele în afara casei, luați-le de acolo regulat și nu permiteți copilului să se joace în zona respectivă.
• Nu permiteți accesul animalelor în zonele în care este preparată și manevrată mâncarea, și nu faceți baie animalului, nici nu spălați acvariul în chiuveta din bucătărie sau în cadă. Spălați animalul în afara locuinței sau discutați cu veterinarul despre posibilitățile de spălare și toaletare profesională a animalelor de companie.
• Evitați animalele străine care par a fi bolnave. Nu adoptați niciodată un animal sălbatic pe post de animal de companie.
• Supravegheați copilul cu atenție cînd se află în preajma animalelor. Copiii mici sunt mai expuși contractării infecțiilor de la animale, deoarece se târăsc pe podea împreună cu animalele, le pupă sau împart mâncarea cu ele, sau își bagă degetele în gura animalelor, apoi bagă mâinile murdare în propriile guri. De asemenea, în cazul în care copilul vizitează grădina zoologică, o fermă sau o gospodărie în care cresc animale, aveți grijă ca micuțul să cunoască importanța spălării mâinilor.
• Pentru confortul animalului dvs. de companie și pentru siguranța familiei dvs., controlați animalul de purici și căpușe. Puricii și căpușele poartă boli care pot fi transmise ușor copiilor. Sunt disponibile medicamente orale și locale împotriva puricilor și căpuselor; evitați folosirea zgardei antipurici, deoarece copiii le pot atinge și se pot îmbolnăvi din cauza chimicalelor pe care le conțin.
• Controlați regulat animalul de purici și căpuse, precum și prezența unor mușcături sau zgârieturi la copil, care îl pot expune la infecții și trebuiesc imediat prelucrate. Țineți animalul în lesă când sunteți afară și țineti-l departe de animalele care par bolnave sau pot fi nevaccinate.
• Sterilizați sau castrați animalul de companie. Această măsură poate reduce contactul animalului cu alte animale care pot fi infectate, mai ales dacă animalul iese în afara locuinței.
• Vaccinarea regulată oferă profilaxia infecțiilor posibile.