20/10/17 (7745 vizualizari)
Scopul prescrierii: a contribui la restabilirea funcţiei dereglate a ficatului şi a căilor biliare, a stimula secreţia bilei cu acţiune cruţătoare a stomacului şi intestinului.
Caracteristica generală: dieta satisface necesităţile organismului în proteine cu limitarea moderată a lipidelor şi glucidelor, a sării de bucătărie, cu proprietăţi energetice satisfăcătoare; se exclud alimentele bogate în substanţe purinice, extractive, colesterol, valenţe acide, celuloză aspră; se măreşte conţinutul de substanţe lipotrope (colină, metionină, lecitină), vitamine şi lichid.
Componenţa chimică şi valoarea energetică: proteine 90 g (60% animale), lipide 80 g (20-25% g vegetale), glucide 350 g, sare de bucătărie 8 g, lichid liber 2-2,5 1, valoarea calorică 2480 kcal.
Prelucrarea culinară: hrana este fiartă, lichidă, pastă.
Regimul alimentar: hrana caldă se serveşte de 5 ori în zi.
Se recomandă |
Se exclud |
| pîine de grîu din făină de calitate superioară, uscată sau coaptă în ziua precedentă, faina de grîu, biscuiţi uscaţi | pîinea proaspătă, de secară, aluatul în foi, cozonacul |
| supe de legume paste, supă-pireu, supă cu lapte în două cu apă, supe cu crupe bine fierte (gris, orez, ovăz), cartofi, dovlecei, morcovi tăiaţi mărunt; se dreg cu smîntînă, unt | zeama de carne, peşte, ciuperci, leguminoase |
| carne şi carne de pasăre negrasă: de vită, găină, curcan în sufleu, pireu, perişoare fierte, pregătite la aburi, se permite carnea de găină fiartă cu bucata; se limitează carnea de viţel şi pui | carnea de raţă, gîscă, carnea prăjită, ficatul fiert înăbuşit, creierul, rinichii, salamurile, conservele, produsele afumate |
| peşte sorturi negrase, fiert, fiert în aburi, netocat, în pîrjoale | peştele sărat, afumat, prăjit, fiert înăbuşit, conservele, icrele |
| lapte, chefir, iaurt, brînză de vaci proaspătă şi bucate din ea (sufleu, budincă) fierte în aburi, smîntînă proaspătă în bucate, caşcaval nepicant ras | rişca, brînza grasă, acră, caşcavalul sărat, picant |
| ouă - omletă din albuş pregătită în aburi, la cuptor, ou ca ingredient în bucate - 0,5-1 gălbenuş pe zi | alte bucate din ouă |
| crupe, paste făinoase - terciuri paste fierte cu apă în două cu lapte din crupe de gris, orez, hrişcă, ovăz, din făină de ovăz şi orez, sufleu din gris, orez, fidea fiartă | macaroanele, crupele de grîu, terciurile grăunţoase |
| legume fierte (cartofi, morcovi, sfeclă, conopidă, dovlecei, conopidă), salată verde, sote-uri de legume, banane | ciupercile, leguminoasele boabe, legumele murate, marinate, varza, ridichea de lună şi de iarnă, măcrişul, usturoi, ceapă |
| fructe proaspete, sorturi dulci crude - coapte, fierte (jeleu, cremă gelatinoasă), fructe uscate fierte şi paste, cremă gelatinoasă din lapte, zahăr, miere de albine, dulceaţă, zefir, marmeladă | fructele acre, bogate în celuloză, ciocolata, îngheţata |
| sosuri cu decoct de legume, de lapte, cu adaos de smîntînă (făina se usucă, nu se prăjeşte) | condimentele |
| băuturi - ceai cu lămîie, lapte, sucuri de fructe dulci , decoct de măceş | cafeaua naturală, cacao, băuturile reci şi gazoase, ciocolata |
Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copii” Chişinău 2012
Dieta 5a¹” Alimentaţia raţională şi dietetică a copiilor ”sub redacţie dr.şt.med. Ana Vasilachi