20/10/17 (7135 vizualizari)
Scopul prescrierii: contribuirea la normalizarea funcţiei dereglate a ficatului şi a căilor biliare, normalizarea metabolismului lipidic, stimularea eliminării bilei.
Caracteristica generală: dieta este chimic şi energetic valoroasă, cu excluderea alimentelor bogate în substanţe purinice şi extractive, a colesterolului, acidului oxalic, uleiului eteric, produselor de oxidare a grăsimilor, formate în procesul prăjirii (acroleina, aldehida); este bogată în substanţe lipotrope (colină, metionină, lecitină) şi lichid.
Componeţa chimică şi valoarea energetică: proteine 100 g (60% animale), lipide 90 g (30% vegetale), glucide 400 g, sare de bucătărie 8 g, lichid liber 1,5-2,1.
Prelucrarea culinară: hrana este fiartă, fiartă înăbuşit, coaptă; carnea şi peştele fierte se pot coace. Hrana este preponderent netocată.
Regimul alimentar: hrana caldă se serveşte de 5 ori în zi.
Se recomandă şi se exclud alimentele şi bucatele:
Se recomandă |
Se exclud |
| pîine de grîu din făină de calităţile I şi II, coaptă în ajun, pîine de secară, făină de grîu - fabricate din aluat nedospit cu brînză, magiun, biscuiţi uscaţi | pîinea proaspătă, fabricatele din cozonac, în foi |
| supe vegetariene cu legume, crupe, supe de lapte cu fidea, borş cu sfeclă, varză | supa de carne, peşte, ciuperci |
| carne şi carne de pasăre, sorturi negrase de carne de vită, viţel, iepure, găină, curcan, fără tendoane, fiartă, coaptă după fierberea preventivă, cu bucata sau tocată (sarmale, pilaf din carne fiartă), crenvurşti | carnea grasă de oaie, porc, carnea de raţă, de gîscă, ficatul, rinichii, creierul, salamurile, conservele, produsele afumate |
| peşte sorturi negrase, fiert, copt fiind preventiv fiert, cu bucata sau tocat (perişoare, sufleu) | sorturile grase, peştele afumat, sărat, conservele |
| lapte, chefir, smîntînă în bucate, brînză de vaci degresată şi bucate din ea (sufleu, budincă), caşcaval nepicant | se limitează brînza sărată, caşcavalul picant |
| ouă - omletă din albuş, cel mult un gălbenuş în bucate; ou fiert moale sau omletă naturală - la o suportare bună | ouăle fierte tare sau prăjite. În colelitiază – cel mult 0,5 gălbenuş în bucate |
| crupe diferite, paste făinoase în diferite bucate, preponderent crupe de hrişcă, ovăz, pilaf cu fructe uscate, budincă cu brînză de vaci, macaroane, fidea fiartă | leguminoasele |
| legume fierte (cartofi, morcovi, sfeclă, conopidă, dovlecei), salată verde, sote-uri de legume, banane | ciupercile, leguminoasele boabe, legumele murate, marinate, varza, ridichea de lună şi de iarnă, măcrişul, usturoi, ceapă |
| gustări - salată din legume proaspete cu ulei vegetal, vinegretă, tocană din dovlecei, scrumbie nu prea grasă preventiv ţinută în apă, salată din peşte, carne fiartă, salamuri fierte, caşcaval nepicant | gustările sărate, afumate, picante, grase, conservele, icrele de peşte |
| fructe proaspete, fructe uscate - diferite fructe dulci, crude, fierte, coapte, compot, cremă gelatinoasă, gem, marmeladă, bomboane fără ciocolată, zefir, miere, dulceaţă, zahăr | ciocolata, îngheţata |
| sosuri de lapte, smîntînă, decoct de legume (făina nu se prăjeşte); mărar, pătrunjel, vanilie | muştarul, hreanul, piperul negru |
| băuturi, sucuri de fructe, ceai cu lapte, decoct de măceşe şi de tărîţe | cafeaua naturală, cacao, băuturile reci şi cele alcoolice |
| grăsimi - unt natural şi în bucate, ulei vegetal | grăsimea de vită, porc, oaie, raţă, gîscă |
Protocol clinic naţional „Hepatita virală A la copii” Chişinău 2012
Dieta 5b
„Alimentaţia raţională şi dietetică a copiilor”sub redacţie dr.şt.med. Ana Vasilachi. Chişinău Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2004.