Fii Sanatos

Toxiinfecțiile alimentare - ce trebuie să știi și ce trebuie să faci

Toxiinfecția alimentară reprezintă o afecțiune cauzată de consumul de alimente sau băuturi contaminate cu microorganisme patogene ca bacterii, virusuri, paraziți sau cu toxinele acestora. Center for Disease Control and Prevention estimează că 97% dintre cazurile de toxiinfecții alimentare apar datorită manipulării improprii a alimentelor preparate în arii comerciale și în fabrici, iar 21% din cazuri apar datorită preparării improprii a bucatelor în condiții casnice. 

De obicei, toxiinfecțiile alimentare sunt ușoare și cedează fără tratament în 1-3 zile, cu condiția că vor fi gestionate corect. Iată cei mai importanți pași:

1. Îndepărtarea intoxicației și eliminarea rapidă a toxinelor din organism

Vărsăturile şi diareea, asociate cu otrăvirea sau cu infecţiile intestinale, au o natură defensivă, deoarece ele ajută organismul să scape de alimentele contaminate şi de microbii care au cauzat boala. Din aceste considerente, suprimarea vărsăturilor şi a diareei cu remedii medicamentoase, poate încetini recuperarea sau poate chiar provoca complicaţii grave.

Astfel, în cazul în care, vărsăturile conţin resturi de alimente consumate recent, bolnavul trebuie să bea circa 500-750 ml de apă caldă. Acest lucru îl va ajuta să îndepărteze din stomac, în timpul următorului episod al vomei, alimentele alterate. Bolnavul trebuie să bea apă până când lichidul vomitat nu va deveni limpede.

În scopul ameliorării diareei şi accelerării eliminării microbilor şi toxinelor din organism, pot fi utilizaţi enterosorbenţii sau agenţii chelatori. Chelatorii ar trebui să fie utilizaţi cu precauţie în cazul în care bolnavul are febră. După administrarea agentului chelator, alte medicamente pot fi utilizate peste, cel puţin, 1-2 ore.

2. Prevenirea deshidratării

În urma vărsăturilor sau a diareei, bolnavul pierde o cantitate mare de lichide, ceea ce poate conduce rapid la o deshidratare periculoasă. De aceea, reechilibrarea hidroelectrolitică trebuie începută chiar din momentul apariției primelor simptome. În cazul pierderilor ușoare și medii de lichide, rehidratarea se face pe cale orală. În calitate de băutură poate fi folosită apa sau ceaiuri neîndulcite, sau o soluţie specială, preparată din pulberi, care pot fi găsite în farmacii.

Încercaţi să nu beţi băuturi dulci, sucuri de fructe, alcool, ceai şi cafea, deoarece aceste lichide nu conţin cantităţile necesare de săruri şi pot doar să sporească deshidratarea.

3. Restabilirea biocenozei intestinale

În cazul toxiinfecției alimentare au loc dereglări ale microbiocenozei intestinale. Probioticele ce conțin lactobacterii ajută la restabilirea echilibrului de bacterii bune în intestine și reglarea florii intestinale.

4. Restabilirea tractului gastrointestinal prin intermediul unei alimentații corespunzătoare

În care cazuri trebuie să consultaţi imediat un medic?

În multe cazuri, intoxicaţiile alimentare pot fi atât de periculoase încât, fără o asistenţă medicală adecvată, acestea pot duce la deces în câteva ore sau în câteva zile. Adresaţi-vă medicului, cât mai curând posibil, dacă:

1. S-a îmbolnăvit un copil cu vârsta până la 3 ani (dar mai ales sub 6 luni!).
2. S-a îmbolnăvit o femeie gravidă, sau o persoană vârstnică (peste 65 ani), sau o persoană  cu imunitate compromisă (boli cronice, precum diabet zaharat, hepatite, sau HIV/SIDA).
3. Vărsăturile durează mai mult de o zi sau dacă diareea durează mai mult de 2-3 zile (la adulți), mai mult de 1-2 zile (la copii mai mici de 4 ani), mai mult de 8 ore (la copii între 3-6 luni), mai mult de 4 ore (în cazul copiilor cu vârste mai mici de 3 luni).
4. Diareea este apoasă abundentă sau cu urme de sânge, care durează mai mult de 24 ore.
5. La persoana bolnavă au apărut semnele deshidratării: ochii înfundaţi, buzele uscate şi crăpate, lipsa urinării sau urina de culoare întunecată, plânsul fără lacrimi la copii.
6. Peste scurt timp după consumul unui produs, aţi simţit o slăbiciune musculară, greutatea de a ridica pleoapele, dificultăţi la respiraţie, dificultăţi la înghiţire, tulburări de vorbire, retenţie urinară.
7. Simptomele bolii au apărut în timpul sau după o excursie în străinătate.
8. Aţi observat îngălbenirea pielii şi a ochilor. Urina s-a întunecat la culoare.
9. Au apărut careva erupţii pe piele sau au început să se umfle articulaţiile.
10. Aţi consumat ciuperci otrăvitoare. Intoxicaţiile cu ciuperci pot fi fatale.

Referinte: www.sitemedical.ro; www.cdc.gov; Fiți cu noi pe facebook: