20/10/17 (4372 vizualizari)
Oboseala cronică este o maladie biologică şi nu psihologică cum s-a crezut până acum, putând fi identificată prin markeri ai sângelui, conform unui studiu publicat în revista Science Advances, care dă speranţe pentru crearea unui tratament mai bun.
Această descoperire este "prima dovadă fizică solidă" că acest sindrom este o maladie biologică şi nu o tulburare psihologică, având etape distincte în evoluţia sa, susţin autorii acestui studiu de la Mailman School of Public Health din cadrul Universităţii Columbia (SUA).
Fără cauze şi tratament cunoscute, sindromul oboselii cronice numit și encefalomielită (myalgic encephalomyelitis - ME/CFS- systemic exertion intolerance disease (boala intoleranței sistemice la efort), a nedumerit mult timp oamenii de ştiinţă.
Pe 27 februarie 2015, cercetătorii de la Centrul de infecții și Imunitate de la Mailman School of Public Health din cadrul Universităţii Columbia (SUA) au identificat schimbări imunitare la pacienții cu sindrom de oboseală cronică. Aceasta poate provoca oboseală extremă, dureri de cap, dificultăţi de concentrare şi dureri musculare.
Cercetătorii au folosit metode imunologice de testare, pentru a determina nivelurile a 51 biomarkeri imuni în probele de plasmă sanguină, colectate prin intermediul a două studii multicentrice, care au reprezentat un total de 298 pacienți cu ME/CFS și 348 persoane grupul de control (sănătoși). La pacienții care suferă de această boala pe parcursul a trei ani sau mai puțin, ei au descoperit anumite ”tipare”, care nu au fost determinate la grupul control sau la pacienții bolnavi mai mult de trei ani. La pacienți a fost apreciat nivelul majorat al moleculelor sistemului imunitar, numite citokine. Acestea au avut o asociație neobișnuit de puternică cu citokina - gamma interferon, ce precedă și numeroase infecții virale, inclusiv virusul Epstein-Barr (cauza mononucleozei infecțioase). Interes a prezentat și interleukina-17A, care la fel a fost crescută în stadiul incipient al bolii.
"Avem acum dovezi care confirmă că, milioane de oameni atinşi de această boală trebuie să afle că ea nu este una de ordin psihologic", a spus Mady Hornig, director de cercetare, profesor în epidemiologie la Mailman School şi principalul autor al studiului. ”Rezultatele noastre ar trebui să accelereze procesul de stabilire a diagnosticului, cu descoperirea ulterioară a unor noi strategii de tratament, punând accent pe acești markeri sanguini depistați precoce în sânge." Fiți cu noi pe facebook:
mailman.columbia.edu