Fii Sanatos

Gripa poate fi prevenită, ne spune Dr. Holban Tiberiu, medic infecționist, profesor universitar

Gripa este o maladie acută, extrem de contagioasă, caracterizată clinic prin manifestări generale toxice, febră şi afectarea tractului respirator. Este provocată de Myxovirus influenzae din familia Orthomyxoviridae genul Ortomixovirusuri, posedă ARN şi un înveliş de hemaglutinină (H) şi neuraminidază (N) care conferă virusului specificitate de subtip şi de variantă antigenică.

Există 3 tipuri antigenic distincte de virus gripal: A, B şi C. Actualmente sunt cunoscuţi viruşii gripali A cu 16 variante de hemaglutinină şi cu 9 variante de neuraminidază. Acești viruși sunt răspândiți pretutindeni provocând epidemii şi pandemii.

Sursa de infecţie o reprezintă bolnavul atât cu semne manifeste de gripă cât şi cu forme inaparente. Perioada de contagiune începe cu ultimele 1-2 zile ale incubaţiei şi durează 3-5 zile. Transmiterea este aeriană, prin picături de secreţii nazofaringiene, şi indirectă, prin mâini şi obiecte proaspăt contaminate cu secreţii infectate (mai rar, datorită rezistenţei mici a virusului în ambianţă).

Perioada în care apare cu o frecvență crescută infecția gripală este octombrie-martie-aprilie. Infecția gripală poate afecta orice persoană, însă riscul de a dezvolta forme clinice mai severe și de apariție a complicațiilor este mai mare la copii, bătrâni și persoane cu imunodeficiențe sau boli cornice. Acestora le este recomandată vaccinare antigripală. Deoarece virusul gripal se gasește sub o mare varietate de subtipuri și tulpini, care se modifică de la an la an, chiar și persoanele vaccinate pot face gripa, dar severitatea bolii va fi mai ușoară.

Imunitatea postinfecţioasă obţinută în urma infecţiei naturale este specifică faţă de serotipuri, subtipuri sau faţă de varianta antigenică de virus gripal. Imunitatea postvaccinală este tranzitorie cu o durată medie de 1 an faţă de tipurile aflate în vaccin. Schimbarea anuală a structurii antigenice a virusului gripal A dictează necesitatea vaccinării anuale.

Manifestările clinice ale gripei: 

• debutul  brusc, uneori brutal
• febra 38°C și mai mult
• frisoane
• dureri musculare, articulare
• cefalee
• dureri la nivelul globilor ocular
• fotofobie
• hiperemia sclerelor și conjunctivei
• inapetența
• astenie
• obstrucție  nazală
• discomfort în gât
• tuse seacă

Tratamentul este simptomatic și igieno-dietetic:

• repaus la pat;
• consum crescut de lichide: ceai, compot, suc de fructe, supă, care pot fi calduțe (dar nu fierbinți);
• vitamine;
• combaterea febrei cu antipiretice;
• combaterea tusei cu antitusive;
• preparate antivirale (Oseltamivir, Remantadin, Zanamivir etc.).

Administrarea de antibiotice se face doar în caz de suprainfecție bacteriană.

Măsurile preventive în perioada de epidemie sunt foarte importante: Fiți cu noi pe facebook:

• evitarea aglomerațiilor, vizitelor, aplicarea unor norme elementare de igienă (folosirea batistei cand tușim sau strănutăm);
• un mijloc eficace este imunizarea activă prin vaccinare antigripală a copiilor și bătrânilor, mai ales a celor cu risc crescut pentru complicații. Se recomandă a fi efectuată anual începând cu 15 octombrie.

Autor: Holban Tiberiu, dr. hab. şt. med., conf.univ., şef catedră Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală.